Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Fri11222024

Last updateSun, 17 Nov 2024 1pm

Romana English
Back Home Petrol si Gaze Stiri Petrol si Gaze Explorare si Productie Gazprom continuă injecțiile cu acid la Jimbolia, dar momentan rușii n-au găsit petrol exploatabil comercial, ci doar gaze cu concentrație mare de CO2

Gazprom continuă injecțiile cu acid la Jimbolia, dar momentan rușii n-au găsit petrol exploatabil comercial, ci doar gaze cu concentrație mare de CO2

Acid NIS Gazprom

NIS Gazpromneft, compania petrolieră sârbă controlată de gigantul rus Gazprom, continuă operațiunile de stimulare cu acid la sonda de explorare și testare Jimbolia-100, aflată pe concesiunea petrolieră de la Jimbolia Veche, din vestul României, însă deocamdată testele de producție efectuate la sondă nu au generat fluxuri de țiței, ci doar gaze cu conținut mare de dioxid de carbon (CO2), potrivit partenerilor NIS pe concesiunea respectivă, compania canadiană Zeta Petroleum.

„Pe 19 august s-a anunțat că, în timpul testelor de producție efectuate în al doilea nivel de adâncime al sondei Jimbolia-100, au fost generate atât fluxuri de țiței, cât și de gaze și că operatorul concesiunii, NIS Petrol SRL, subsidiară a NIS Gazpromneft, va utiliza metode convenționale de stimulare a sondei. Operatorul ne-a informat recent că, în urma operațiunilor de stimulare de la cel de-al doilea nivel de adâncime al sondei, nu s-au generat fluxuri de țiței, ci doar gaze cu conținut mare de CO2”, se arată într-un anunț al canadienilor de la Zeta Petroleum.

NIS, operatorul concesiunii de la Jimbolia Veche, pregătește acum testarea ultimelor două niveluri de adâncime ale sondei, situate la 2.533 – 2.536 metri, respectiv 2.522 – 2.526 metri.

„Rezultatele testelor post-stimulare de la cel de-al doilea nivel de adâncime al sondei Jimbolia-100 reprezintă, evident, o dezamăgire. Operatorul concesiunii, care finanțează integral forajul sondei, intenționează să testeze și cele două niveluri de adâncime rămase”, a declarat directorul executiv al Zeta Petroleum, Bogdan Popescu.

Rezervele de petrol de la Jimbolia Veche sunt estimate la 1,72 milioane de barili. Concesiunea este deținută în proporție de 51% de către NIS Petrol SRL, subsidiară a companiei sârbe NIS Gazprom Neft, controlată de rușii de la Gazprom, ceilalți doi parteneri fiind Zeta Petroleum (39%) și compania românească Armax Gaz SA (10%).

Aveau de gând să înceapă producția anul acesta

În noiembrie 2012, Zeta Petroleum a semnat un acord de farm-out cu NIS, pentru 51% din producția de pe concesiunea de la Jimbolia, prin care NIS finanțează 100% din costurile de explorare ale concesiunii.

NIS a anunțat, în februarie 2013, că intenționează sa demareze anul acesta exploatarea comercială a zăcămintelor de petrol și gaze deținute în România, plănuind totodată să construiască aici facilități de depozitare a petrolului și produselor petroliere.

La sonda Jimbolia-100 au fost identificate, pentru perforare și testare, patru niveluri de adâncime de interes. Primul, la 2.559 – 2.565 metri, a fost deja testat, iar testele nu au generat fluxuri de petrol.

În urma respectivelor teste, Zeta Petroleum a anunțat, în mai anul acesta, că cei de la NIS, care operează concesiunea, au în plan injectarea unei soluții acide speciale într-una din sondele de explorare și testare forate pe respectiva concesiune, pentru stimularea acesteia.

„Operatorul concesiunii, NIS Petrol SRL, subsidiară a NIS Gazprom, a anunțat că au fost efectuate primele operațiuni de perforare, cele de la nivelul de adâncime cuprins între 2.559 și 2.565 de metri. După perforare, sonda nu a generat un flux natural de petrol. Rezultatul nu este o surpriză, dat fiind că acest nivel de adâncime este compus din gresie marnoasă. Operatorul are acum în plan stimularea prin acidizare a sondei, cu o soluție acidă specializată, o metodă utilizată cu succes în trecut la sonda Jimbolia-6 din apropiere”, spuneau atunci cei de la Zeta Petroleum”.

Ce este acidizarea

Practica tratării cu acid a straturilor de subsol în care se forează, în scopul creşterii productivităţii sondelor, se folosește încă din secolul XIX. Inițial, consta exclusiv în introducerea de acid în sondă, la nivelul stratului productiv, cu scopul de a curăţa pereţii în dreptul acestuia de diferitele materiale depuse.

Metoda tratării straturilor prin injectarea de soluţii acide în interiorul acestora a început să se aplice după 1930. Scopul este stimularea curgerii hidrocarburilor.

Acidizarea se practică în formaţiunile cu permeabilitate de la valori medii până la valori mari (gresii cu conţinut de carbonaţi peste 20%, nisipuri consolidate al căror ciment este constituit din carbonaţi de calciu şi magneziu, calcare şi dolomite), prin stimularea rocii-mamă intenţionându-se să se îmbunătăţească caracteristicile de curgere ale zonei din imediata apropiere a peretelui sondei.

Atunci când se forează în straturi care cuprind gresii, de regulă se folosesc soluții stimulative pe bază de acid clorhidric.

În schimb, atunci când este vorba de formațiuni cu permeabilităţi de la valori scăzute până la valori medii (carbonaţi, calcare, dolomite), metoda de stimulare cel mai des folosită este fracturarea hidraulică.

Tag Cloud