Energy Report

Presa de peste Prut: "Probleme tehnice și organizatorice" amână debutul importurilor de gaze prin conducta Iași-Ungheni

La o săptămână după inaugurarea oficială a gazoductului Iaşi-Ungheni, „prima moleculă de gaz” din România încă nu a intrat în sistemul de transport şi distribuţie a gazelor din Republica Moldova, scrie presa de peste Prut. 

”Din România nu am primit nici un metru cub de gaze, doar atât vă pot spune” a declarat Iurie Dolghier, directorul Întreprinderii de Stat Vestmoldtransgaz, creată special de Guvernul Republicii Moldova pentru transportul gazelor naturale importate prin intermediul conductei Iaşi-Ungheni, citat de publicația online mold-street.com. Dolghier a refuzat să ofere detalii privind tergiversarea livrările de gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni.

În acelaşi timp, Vestmoldtransgaz nu are nici măcar licenţă de activitate pe piaţa gazelor. „La finele lunii august, întreprinderea a depus o cerere pentru eliberarea licenţei, pe care urmează să o examinăm în 15 zile”, a precizat Tatiana Vieru, responsabilă în Departamentul Juridic şi Licenţiere din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică de la Chișinău.

Alexandru Mija, şeful Departamentului analize economice şi tarife din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, susţine că întreprinderea ar urma să solicite şi stabilirea unor tarife pentru transportul gazelor. „Deocamdată au fost şi s-au interesat ce documente şi calcule urmează să prezinte pentru ca Agenţia să poată stabili tariful”, a spus Alexandru Mija.

Încă o iarnă doar cu Gazprom?

În plus, potrivit sursei citate, Vestmoldtransgaz trebuie să facă angajări de personal calificat care să poată administra atât segmentul de 11 kilometri de gazoduct de pe teritoriul Moldovei, cât şi staţia de măsurare. Din cauză că Guvernul a întârziat cu câteva luni decizia de înființare a companiei, şi mai ales din cauza lipsei de specialişti, în următoarele două luni staţia de măsurare va fi gestionată de experți din România, susține mold-street.md.

O altă problemă ar fi cea a accesului la consumatori, dat fiind că, în raionul Ungheni, care va beneficia de gazele din România, consumatorii sunt deserviţi de întreprinderea Ungheni-Gaz din cadrul Moldovagaz.

Pe 22 august 2014, Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică a aprobat Regulamentul privind procedura de schimbare a furnizorului de gaze naturale de către consumatorii finali. Directorul Agenției, Sergiu Ciobanu, spune că aprobarea Regulamentului este importantă „din perspectiva începerii livrărilor de gaze din România, din data de 27 august 2014, odată cu punerea în funcţiune a gazoductului Iaşi-Ungheni” şi creează premisele necesare asigurării concurenţei pe piaţa gazelor naturale.

Documentul, care încă nu a intrat în vigoare, prevede că consumatorul final poate încheia contract de furnizare a gazelor naturale cu orice furnizor, inclusiv din străinătate. În acelaşi timp Regulamentul stipulează că, pentru schimbarea furnizorului, „consumatorul este obligat să notifice în termen de 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru rezilierea contractului de furnizare a gazelor naturale”.

”Altfel spus până când se vor stabili tarifele, până vor apărea primii consumatori şi se vor încheia contracte va mai trece o lună-două şi practic ajungem în prag de iarnă, fără alternativă la Gazprom”, comentează publicația citată.

Cel mai devreme în 2020

Cei de la mold-street.com îl citează pe analistul Oazu Nantoi, potrivit căruia aceste probleme sunt încă o demonstraţie a faptului că în Republica Moldova se face ”mult PR şi mai puţină muncă”.

„Inaugurarea acestui gazoduct este doar prima etapă. Important este să nu ne oprim aici şi să trecem rapid la realizarea celei de-a doua etape: construcţia unei conducte până la Chişinău, astfel încât la gazele din România să poată avea acces toată ţara”, a afirmat Oazu Nantoi.

Economistul Alexandru Fala estimează că, dacă va fi voinţă politică şi resurse financiare, în doi-trei ani s-ar putea realiza şi cea de-a doua etapă.

„Ţinând cont însă de faptul că realizarea proiectului de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni a durat circa patru ani, putem presupune că a doua etapă ar putea fi realizată cel mai devreme până în anul 2020”, a precizat expertul.

Pod de bani peste Prut

Vicepremierul de la Chișinău, Andrian Candu, este mult mai optimist şi dă asigurări că în doi ani gazul românesc ar putea ajunge în întreaga ţară.

„Dacă nu am trăi într-o lume mai nesigură datorită la ceea ce se întâmplă în regiune, un astfel de proiect, o astfel de construcţie, ar fi trebuit să se facă în vreo trei-patru ani de zile. Numai documentaţia tehnică, proiecte, studii de ecologie, studiile economice durează în jur de un an şi jumătate, după care construcţia. Noi aproape că am tăiat la jumătate toate termenele şi oricum durează procesul. Studiul de prefezabilitate, probabil, este gata pe la mijlocul sau sfârşitul lunii octombrie, după aceea urmează un studiu de fezabilitate care va dura, probabil, până în primăvara anului 2015. Şi abia atunci va începe construcţia nemijlocită a conductei de gaz până la Chişinău sau, mai bine zis, până la nodul de la Străşeni”, a declarat ministrul Economiei, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Candu susţine că banii nu ar fi o problemă. „În primul rând, partenerii noştri de dezvoltare ne vor ajuta. Vom găsi soluţii şi pe interior, la nivel de buget”, a mai spus oficialul.

mold-street.com mai notează că estimările anterioare ale Ministerului Economiei arătau un necesar de circa 70 de milioane de euro pentru construcţia conductei de gaz Ungheni-Chişinău.

„România însă trebuie să aloce o sumă de două ori mai mare, circa 150 de milioane de euro, conform estimărilor Departamentului pentru Energie din cadrul ministerului român al Economiei: 40 de milioane de euro pentru staţia de comprimare Oneşti şi 110 milioane de euro pentru conducta Leţcani-Gheraeşti-Oneşti. La începutul acestui an, Ministerul Economiei de la Bucureşti estima că a doua etapă ar putea fi finalizată cel târziu în primul trimestru al anului 2017”, conchid jurnaliștii basarabeni.