Energy Report

Cum a ajuns România să importe masiv gaze în primele luni ale anului

Explozia importului de gaz din primele luni ale acestui an a fost cauzată de un cumul de factori, printre care creșterea consumului, reducerea producției interne și extracția masivă de gaze din depozite din ultimul trimestru al anului trecut, reiese dintr-un raport al Directoratului de Energie al Comisiei Europene.

România a importat în primele două luni ale acestui an un volum de gaz mai mare cu 44% decât cel contractat în lunile ianuarie și februarie ale lui 2018, la prețuri cu peste o treime mai ridicate. Și asta în pofida declarațiilor sforăitoare ale guvernanților, care susuțineau, nici mai mult, nici mai puțin, că România este singurul producător de gaze din UE.

Cauzele sunt diverse, însă principala responsabilă pare politica actualului guvern de a subvenționa consumul (plafonarea prețului gazelor prin OUG 114) și a descuraja producție (inclusiv prin legea offshore, care a condus la amânarea de către Exxon și OIMV deciziei finale de investiție în Neptun Deep).

Astfel, în timp ce în întreaga Uniune Europeană, ca urmare a iernii mai calde, consumul de gaz s-a redus în ultimul trimestru al anului trecut cu 3%, în România el s-a majorat cu 8% comparativ cu ultimele trei luni ale anului precedent.

România deține recordul creșterii consumului de gaz atât la nivel procentual, cât și în termeni absoluți. Dacă în ceea ce privește procentele, mai există alte două state (Slavacia și Grecia) cu o creștere de 8% comparativ cu trimestrul al patrulea al lui 2017, în ceea ce privește cifrele absolute România ocupă singură primul loc în UE, cu o majorare a consumului de 300 de milioane metri cubi. Doar Belgia se mai apropie, cu o creștere a consumlui de 200 de milioane metri cubi. În schimb, consumul de gaze s-a redus în Italia cu 2 miliarde metri cubi, în Franța cu 1,2 miliarde metri cubi, iar în Marea Britanie cu 500 milioane metri cubi.

În ceea ce privește producția, la nivelul întregii UE, aceasta s-a redus cu 8%, unul dintre statele care a contribuit la această diminuare fiind România, unde volumul de gaz extras în ultimul trimestru al anului trecut a scăzut cu 6%. Din cele 25 de state membre, scăderi procentuale mai accentuate ale producției au fost înregistrate doar în Danemarca (-13%), Irlanda (-11%) și Germania (-8%).
Ca urmare a dezechilibrului creat între cerere și ofertă în ultimul trimestru al anului trecut, companiile autohtone au apelat la volumele de gaz depozitate și la importuri.

Așa se face că, deși la nivel european, media schimbărilor înregistrate în cantitățile de gaz depozitate a fost de doar 12,4%, în România ea a depășit 20%. Dintre statele europene, doar Polonia, Croația și Italia au depășit acest nivel de extracție a gazelor din depozite.

Comparativ, Marea Britanie avea, la începutul acestui an, o rată a umplerii depozitelor de 100%, iar Danemarca și Olanda una de peste 80%.

În urma extragerilor masive din ultimele luni ale anului trecut, România și Ungaria (care a devenit principala sursă de import pentru România) aveau depozitele pline în proporție de doar puțin peste 40% din capacitatea lor totală.

Așa se face că România a intrat în noul an cu depozitele aproape golite (de la un nivel încolo capacitatea de extracție se reduce și odată cu ea și presiunea în sistem), ceea ce a determinat la apelarea la importuri masive. Acestea au fost utilizate și pentru acoperirea consumului în creștere, dar și, foarte probabil, pentru reinjectarea gazelor în depozite.

În luna februarie, România a importat aproximativ 3 TWh de gaze naturale la un preț de 122,2 lei/MWh, după ce în ianuarie importase un nivel extrem de ridicat de 4,26 TWh de gaze naturale la un preț mediu de 124,61 lei/MWh. În medie, România a importat 3,62 TWh pe lună în acest an.

Comparativ, unul dintre cei doi producători autohtoni, OMV Petrom, a vândut în primul trimestru către terți un volum de 9,7 TWh. Rezultă o medie lunară de 3,23 TWh, inferioară celei a importurilor.