Energy Report

Norvegia reduce cu 90% tariful de transport al gazelor naturale. De ce? Pentru că, deocamdată, își permite

Guvernul norvegian a anunțat că intenționează să reducă cu până la 90% tarifele reglementate de transport al gazelor naturale prin rețeaua de conducte a țării, tarife încasate de companiile care au investit în administrarea și operarea rețelei. Scopul declarat este încurajarea investițiilor în proiecte de explorare și exploatare a resurselor offshore de gaze din Marea Barents din Arctica, care, în urma reducerii tarifelor de transport, vor deveni mai profitabile, dar și creșterea ratei de recuperare a hidrocarburilor din câmpuri de exploatare mature.

Cu toate că firmele afectate de această posibilă reducere a tarifelor, care ar urma să se aplice începând cu luna mai a acestui an, au protestat față de decizie, este puțin probabil ca măsura să reducă apetitul investitorilor pentru sectorul de petrol și gaze al Norvegiei, grație resurselor extrem de abundente de care dispune țara. Pe de altă parte, măsura preconizată de guvernul de la Oslo, deși de natură să avantajeze, teoretic, explorarea și exploatarea din Marea Barents, riscă să descurajeze proiectele de investiții în consolidarea rețelei de conducte de gaze extrase din câmpurile offshore din Arctica, unde infrastructura de transport este deficitară.  

Companiile care au investit în rețeaua de conducte de gaze a Norvegiei spun că reducerea cu 90% a tarifelor reglementate de transport le va diminua rata de profit a investițiilor la circa 4%, mult sub nivelul minim de 7% pe care mizau inițial.

Gassled, operatorul rețelei norvegiene de transport de gaze, este controlat în proporție de 44% de investitori privați, care au cheltuit, cumulat, peste 5 miliarde de dolari pentru a cumpăra participațiile respective. Printre cei care au investit se numără banca elvețiană UBS, asiguratorul german Allianz, fonduri de pensii canadiene, fondul suveran de investiții al Emiratelor Arabe Unite, dar și companii norvegiene. Restul acțiunilor sunt deținute de statul norvegian.

„Măsura anunțată, de reducere cu 90% a tarifelor de transport, subminează reputația Norvegiei, de stat stabil și predictibil pentru investitori. Planul reprezintă o intervenție neautorizată și ilegală asupra drepturilor protejate ale proprietarilor”, se arată într-o declarație comună a două dintre companiile norvegiene care dețin participații la Gassled, Solveig Gas Norway AS și Silex Gas Norway AS.

Pe de altă parte, experții spun că este puțin probabil ca măsura să reducă apetitul investitorilor pentru sectorul de petrol și gaze al Norvegiei, grație resurselor extrem de abundente de care dispune țara.

„Când ești o țară mare și bogată precum Norvegia, te bucuri de o anumită libertate de acțiune. E greu să distrugi reputația statului norvegian, care este unul dintre cele mai bine finanțate state din lume”, spune Torger Reve, profesor la B1 Norwegian Business School din Oslo.

Premierul a refuzat să se întâlnească cu investitorii

Recent, o parte dintre investitorii în rețeaua de transport de gaze a Norvegiei i-au solicitat premierului norvegian, Jens Stoltenberg, să intervină pentru revocarea măsurii de reducere a tarifelor, însă acesta a refuzat să se întâlnească cu ei, arătând că problema este în sarcina Ministerului Industriei Extractive.

„Nu știu ce așteptări aveau ei cu privire la profitul investițiilor. Pentru politicile noastre este irelevant cât au plătit ei pentru a cumpăra participații la Gassled”, a declarat șeful departamentului de petrol și gaze din minister, Lars Erik Aamot.

Producția de petrol a Norvegiei, care a început extracția în 1971, s-a înjumătățit în ultimii 10 ani. Guvernul susține că reducerea tarifelor de transport va încuraja investițiile în noi exploatări offshore, a căror profitabilitate va crește ca urmare a reducerii costurilor cu transportul prin conducte, și va îmbunătăți rata de recuperare a hidrocarburilor din câmpuri de exploatare mature. 

Alți specialiști spun că reducerea tarifelor este justificată și de faptul că, până în prezent, investițiile în rețeaua de conducte de gaze a Norvegiei s-au dovedit a fi semnificativ mai profitabile, comparativ cu estimările inițiale. Randamentele, indexate cu inflația și cu taxele plătite, au fost de 10% în 2012 și ar putea ajunge la 10,5% în 2028, potrivit datelor oficiale, bazate pe clauzele contractelor aflate în vigoare.

„Dacă investitorii au câștigat mai mult decât se estima inițial, acesta este un argument pentru reducerea tarifelor. Nu e normal ca profitabilitatea să fie atât de mare, iar riscurile asumate – atât de mici”, spune Rolf Golombek, cercetător principal la Ragnar Frisch Centre for Economic Research din Oslo.

Pe de altă parte, este foarte importantă menținerea unui echilibru, se arată într-o scrisoare a directorului executiv al companiei norvegiene Total, Martin Tiffen, adresată Ministerului Industriei Extractive. „Noii investitori au nevoie de predictibilitate în ceea ce privește viitoarele tarife de transport, care să le dea încredere să investească”, scrie Tiffen.

Au respins de două ori apartenența la UE

Statul norvegian nu se dă în lături nici de la măsuri protecționiste. Anul trecut, autoritățile de la Oslo i-au înfuriat atât pe oficialii Uniunii Europene, cât și pe vecinii scandinavi, majorând tarifele de import la brânză, pentru a-i proteja pe producătorii locali.

Norvegienii au respins de două ori până acum, prin referendum, apartenența la UE, ultima dată în 1994, când euroscepticii au câștigat cu 52% din voturi. Coroana norvegiană s-a apreciat cu 19% față de moneda unică europeană din 2009, de la startul crizei datoriilor suverane din zona euro, și până în prezent.

Fără a lua în calcul producția de petrol și gaze, precum și transporturile de marfă, economia Norvegiei va crește cu 2,75% anul acesta, după un avans de 3,5% anul trecut, potrivit estimărilor băncii centrale. PIB-ul zonei euro va scădea în 2013 pentru al doilea an la rând, potrivit proiecțiilor Comisiei Europene (CE) și ale FMI.

Investițiile în câmpurile offshore de petrol și gaze ale Norvegiei vor crește cu 16% anul acesta, la 199 miliarde de coroane, și vor ajunge să reprezinte 7% din PIB, estimează institutul norvegian de statistică.

Risc de efecte perverse

Unul dintre principalii critici ai măsurii de reducere a tarifelor de transport la gaze naturale este fondul de pensii controlat de statul norvegian, care a investit în obligațiuni emise de compania norvegiană Njord Gas Infrastructure AS, ce deține o participație la Gassled.

„Vom reconsidera implicarea pe viitor în proiecte de infrastructură. Din cauza măsurii de reducere a tarifelor de transport, noile proiecte de infrastructură ale Norvegiei se vor confrunta cu costuri de împrumut majorate și este posibil chiar ca acestea să nu se mai poată finanța de pe piețe”, a declarat directorul general adjunct al fondului, Lars Tronsgaard.

Măsura preconizată de guvernul de la Oslo, deși de natură să avantajeze, teoretic, explorarea și exploatarea din Marea Barents, riscă să descurajeze proiectele de investiții în consolidarea rețelei de conducte de gaze extrase din câmpurile offshore din Arctica, unde infrastructura de transport este deficitară.

Investițiile inițiale în conducte de gaze din Norvegia sunt de regulă finanțate chiar de companiile de petrol și gaze, care ulterior își vând participațiile la proiecte unor firme specializate în operarea și administrarea rețelelor de transport de hidrocarburi. Acestea din urmă câștigă din aplicarea tarifelor de transport.

Astfel, în ultimii ani, mari producători de petrol și gaze, cum ar fi ExxonMobil sau Total, și-au vândut participațiile la Gassled, recuperându-și cu profit investițiile efectuate cu ani în urmă în rețeaua de conducte și direcționând banii încasați către proiecte noi de explorare și exploatare hidrocarburi.

Companiile de petrol și gaze au investit până în prezent, cumulat, 25 de miliarde de coroane în proiectul noii conducte Polarled, care va transporta gaze naturale extrase din Arctica. Însă acum, aceste companii de explorare și extracție riscă să rămână cu banii blocați în proiect, întrucât, din cauza reduceri tarifelor de transport, unele firme de operare conducte, cum ar fi Solveig, Silex, Njord sau Ingrafas, au anunțat că ar putea renunța să le mai cumpere participațiile la conducta Polardled. Neputându-și recupera investițiile în conductă, firmele de petrol și gaze ar putea amâna la rândul lor demararea de noi proiecte de explorare și exploatare.

Profesorul Reve de la B1 Norwegian Business School este însă de părere că nu se va ajunge până acolo.

„Opinia mea este că vor continua să investească în conducte de gaze. Riscuri există întotdeauna, chiar și când faci afaceri în care este implicat guvernul norvegian, dar trebuie considerate riscuri normale, comerciale”, conchide Reve.