Energy Report

Privatizarea monopolului de stat pe gaze naturale din Grecia intră pe ultima sută de metri. Grecilor le-ar conveni o „remiză” între ruși și azeri

Privatizarea monopolului de stat pe gaze naturale din Grecia, compus din producătorul DEPA și operatorul rețelei naționale de conducte DESFA, se află pe ultima sută de metri, iar câștigătorul licitației ar putea fi anunțat la finalul acestei luni. În ultimele două săptămâni, companiile interesate, printre care rușii de la Gazprom și Sintez, azerii de la Socar și grecii de la M&M și PPF-Terna au accesat pentru ultima dată camera de date a DEPA și DESFA și au studiat planul de afaceri și alte documente tehnice legate de privatizare. Autorităților de la Atena le-ar conveni cel mai mult ca rușii și azerii să-și împartă o eventuală victorie, unii preluând producătorul de gaze, iar ceilalți transportatorul, astfel încât exporturile de gaze ale Greciei să poată avea acces la ambele proiecte de gazoducte transnaționale la care grecii ar putea participa, respectiv South Stream, implementat de Gazprom, și TAP, derulat de Socar.

Principalul obiectiv al DEPA este creșterea consumului național de gaze naturale, de la 4,5 miliarde de metri cubi în 2013 la cel puțin 7 miliarde de metri cubi în 2020. În prezent, Grecia importă 60% din necesarul său de gaze naturale din Rusia, 15% din Algeria (sub formă lichefiată) și 15% din Azerbaidjan, prin intermediul companiei turce BOTAS. 

Un alt obiectiv al privatizării este diversificarea și extinderea surselor de import, care constituie, de altfel, o cerință specifică expresă pentru competitori, menționată ca atare în caietul de sarcini. Cu toate că contravine intereselor sale, chiar și Gazprom s-a angajat prin semnătură să acționeze în acest sens, în caz că va câștiga licitația.

Planul de afaceri al DEPA mai prevede extinderea utilizării gazelor naturale drept combustibil pentru vehicule și construirea unui terminal național de gaze naturale lichefiate, care să faciliteze exporturile, în primul rând către țările din Balcani. În acest sens, compania privată rusă Sintez a anunțat public că principala sa propunere de investiție înaintată autorităților de la Atena este chiar construirea unui astfel de terminal.

DEPA spune că vrea ca infrastructura necesară exportului de gaze naturale lichefiate să fie gata până în 2016. O altă cerință pentru candidați este să investească în interconectarea rețelelor de transport de gaze din Grecia și Italia. Favoriții în cursă, Gazprom și Socar, au anunțat deja că sunt interesați să se folosească de Grecia ca țară de tranzit al gazului exportat de ei către italieni.

Cei de la DEPA mai susțin că au în derulare contracte pe termen lung cu clienți locali, contracte care urmează să fie reînnoite până în 2020, inclusiv cele cu producătorii greci de energie electrică. Ceea ce nu pare tocmai atrăgător pentru potențialii investitori, devreme ce respectivii producători de electricitate au datorii neplătite către DEPA în sumă totală de 425 de milioane de euro. 

DEPA i-a mai informat pe participanții la licitație că este pe cale să încheie contracte de cumpărare directă de gaze naturale din Azerbaidjan, de circa 1 miliard de metri cubi, cantitate care reprezintă 10% din capacitatea proiectului gazoductului Trans-Adriatic. Măsura este puternic sprijinită de actualul guvern de la Atena, scopul fiind acela de a crește șansele proiectului TAP de a fi selectat de către consorțiul Shah Deniz, în dauna Nabucco Vest.  

Una peste alta, atuul rușilor de la Gazprom și Sintez este că sunt gata să dea mai mulți bani pentru a câștiga, în timp ce avantajul azerilor este mai degrabă de natură geostrategică. Autorităților de la Atena le-ar conveni cel mai mult ca rușii și azerii să-și împartă o eventuală victorie, unii preluând producătorul de gaze (DEPA), iar ceilalți transportatorul (DESFA), astfel încât exporturile de gaze ale Greciei să poată avea acces la ambele proiecte de gazoducte transnaționale la care grecii ar putea participa, respectiv South Stream, implementat de Gazprom, și TAP, derulat de Socar.