Energy Report

De ce a cedat guvernul la presiunea transportatorilor și nu și la cea (ne)exercitată de contribuabilii simpli?

Guvernul Ponta a acceptat returnarea către transportatori a 4 eurocenți din majorarea de 7 eurocenți a accizei la carburanți din cu totul alte motive decât cele economice.

Dacă ar fi acceptat logica economică, executivul ar fi renunțat în totalitate la majorarea accizei, și nu ar fi cedat doar în fața presiunii transportatorilor, grup de lobby mult mai restrâns și mult mai ușor de organizat în vederea blocării traficului decât cel mai larg al șoferilor români din întreaga țară.

Motivarea acceptării returnării celor 4 eurocenți transportatorilor, formulată de premierului Victor Ponta este de-a dreptul bizară: "(Această măsură - n.r.) are un dublu efect: pe de o parte sprijinim competitivitatea transportatorilor rutieri din România și, pe de altă parte, combatem evaziunea fiscală pentru că, așa cum ați înțeles, numai cei care vin cu facturi primesc înapoi cei 4 cenți. Deci, cei care alimentează prin alte metode practic în felul acesta îi dezavantajăm și bine facem", a explicat Victor Ponta.

Guvernul se îngrijește de sănătatea șoferilor, impozitându-i

Însă orice subvenționare (sau orice reducere de impozit) are ca efect sprijinirea competitivității respectivilor actori economici. De ce numai transportatorii (și nu toți, ci numai cei care se ocupă cu transportul rutier de mărfuri cu o greutate brută maximă autorizată de cel puțin 7,5 tone și cu transportul de călători, regulat sau ocazional) să beneficieze de un astfel de sprijin și nu și celelalte sectoare economice? Și în celelalte sectoare economice există evaziune fiscală. Și de ce nu și toți șoferii? La această întrebare, premierul Ponta a oferit un răspuns mai mult sau mai puțin explicit. Întrebat de ce nu se face o schemă de compensare și pentru cetățeni, Ponta a precizat că avantajele pentru cetățeni constau în alte lucruri. "Dacă avem autostrăzi, atunci, în loc să mai faci de la Cluj șapte ore până la București, faci patru ore. Atunci consumi mai puțin carburant, te duci mai rar cu mașina la reparat și, în primul rând, mai important e faptul că, în loc să avem atâtea mii de oameni care mor pe șosele din cauza tirurilor, cu siguranță numărul de accidente va scădea", a spus Ponta. Cu alte cuvinte, șoferii obișnuiți trebuie să plătească o acciză mai mare pentru ca guvernul să poată avea grijă de sănătatea lor și să le micșoreze costurile cu întreținerea autoturismului. 

O Europă plină de guverne criminale 

Urmând logica premierului, Europa (ca să nu mai vorbim de Statele Unite ale Americii) este condusă de guverne criminale de-a dreptul, în spatele României, în topul celor mai mari sume nominale colectate de stat din prețul motorinei, aflându-se numai puțin de 19 state, care colectează o sumă mai mică de accize și TVA. Astfel, dacă de pe 1 aprilie, guvernul român urmează să colecteze 69 eurocenți din prețul de 1,374 euro al fiecărui litru de motorină (50,2%), în state precum Luxemburg sau Bulgaria, statul colectează doar 48 eurocenți, respectiv 54 eurocenți la fiecare litru de motorină vândut. Chiar și guvernele din Germania, Franța sau Austria pot fi acuzate de genocid, potrivit premierului Ponta, ele colectând sume reprezentând accize și TVA mai reduse, în termeni absoluți, în euro, decât guvernul României. Asta deși puterea de cumpărare este acolo de câteva ori mai mare decât cea din România.

Guvernul demonstrează că nu se teme de deflație, ci de inflație

În realitate însă, premierul Ponta a acceptat returnarea celor 4 eurocenți din cu totul și cu totul alte motive. Se pare că, în pofida declaraților ministrului pentru buget Liviu Voinea, de la finalul anului trecut, guvernul se teme nu de deflație, ci de inflație. Iar, în logica lor întortocheată, guvernanții cred că dacă îi sprijină pe transportatori, majorarea accizei nu se va vedea în costul de producție și distribuție al bunurilor comercializate în România.

Volumele mai mari la prețuri mai mici aduc mai mulți bani la buget

Numai că executivul ignoră fragilitatea cererii interne și consideră drept inelastică cererea de pe piața combustibililor. Paradoxal, execuția bugetară de pe primele două luni ale anului ar trebui să le deschidă ochii. Astfel, în aceste două luni, încasările din accize s-au majorat cu 5,2%. Motivul: comparativ cu primele două luni ale lui 2013, benzina și motorina s-au ieftinit. Astfel, dacă pe 7 ianuarie 2013 benzina costa 1,271 euro, iar motorina 1,346 euro, pe 25 februarie, benzina ajunsese deja la 1,364 euro, iar motorina la 1,377 euro. Anul acesta, dacă pe 6 ianuarie 2014, benzina costa 1,247 euro, iar motorina 1,307 euro, pe 24 feb benzina era cotată la 1,253 euro, iar motorina la 1,306 euro. Cu alte cuvinte, nu volumele mai mici vândute la prețurile mai mari (chiar cu o pondere mai ridicată a taxelor în preț, ca urmare a modificării formulei de calcul a accizei) aduc mai multe venituri la buget, ci dimpotrivă volumele mai mari vândute la prețuri mai mici. Comercianții de carburanți au anunțat deja căî estimează o reducere a cererii cu 1-3%, însă această reducere ar putea fi mai mare.

Șoferii români anunță o reducere a consumlui de 7,1%

Dovadă: studiul Daedalus Millward Brown, potrivit căruia "un bărbat posesor al unei mașini cu motor de 1,6 L pe benzină și consum de 5,9 L/100 km (extraurban) și 10 L/100 km (urban) consumă anual 1.245 de litri, pentru care plătește la prețul/litru din prezent circa 7.400 lei. Cu acest buget, bărbatul parcurge în jur de 15.300 de km, dintre care 56% în interiorul orașului. De la 1 aprilie însă, deși dispune de același buget, șoferul în cauză va putea merge doar 14.200 km, cu circa 1.100 km mai puțin într-un an (...) La un rulaj mediu anual de 12.800 km, dintre care 65% parcurși în oraș, femeile vor scoate din buzunar pentru combustibil 6.400 lei, cu 410 lei mai mult decât până în prezent."

Cu alte cuvinte, declarativ, șoferii români anunță o reducere a consumului de carburanți nu cu 3%, ci 7,1%.

De ce ar trebui să se teamă guvernul Ponta

Între declarații și fapte există însă o diferență, reducerea urmând a fi probabil mai mică. Însă Guvernul Ponta ar trebui să se teamă mai mult de altceva, dată fiind fragilitatea cererii interne. În condițiile conflictului dintre Occident și Rusia, în absența unei manipulări a prețului petrolului de către SUA, în colaborare cu OPEC (fără ajutorul căreia prețul petrolului nu poate fi manipulat eficient), presiunile de pe piețele internaționale vor fi unele de majorare a prețului țițeiului. Și în special al țițeiului Ural, produs în mare parte în Rusia și statele ex-sovietice, și care este folosit în calculul prețului combustibililor de companiile românești. Așa cum anticipa în urmă cu câteva luni Energy Report, într-un scenariu negativ, numai la carburanți (fără a lua în calcul prețul gazelor sau electricității, aflate în plin proces de liberalizare și afectate și ele de criza ucraineană) am putea asista la o scumpire de 20-25%, ce va pune presiune pe bugetele gospodăriilor și va afecta în sens negativ cererea și implicit prețurile celorlalte bunuri. Companiile din celelalte sectoare ar putea fi prinse între ciocanul cererii în scădere (și implicit al prețurilor) și nicovala majorării costurilor de producție (prețul la energie și gaze se va liberaliza și vor urma traseul prețului petrolului - rușii leagă prețul gazelor de acesta, iar energia e un important factor de producție). Va rezulta o avalanșă de falimente! Și atunci, ori BNR își folosește la maxim (ineficient și clientelar) singurul canal de transmisie monetară (bugetul, că sistemul bancar nu mai este un astfel de canal), pentru a “salva” companiile “too big to fail”, fie vom intra într-o recesiune profundă cauzată de aceste majorări de taxe "salvatoare”.