Energy Report

Gaze naturale: populația va suporta scumpiri, pentru companii s-a găsit o "portiță"

Marți, 1 aprilie 2014, va surveni prima dintre cele trei etape de scumpire a gazelor naturale programate pentru anul acesta. Pentru consumatorii casnici, lucrurile sunt limpezi. Prețul gazelor va crește cu 2,37%% de la 1 aprilie (de la 50,60 la 51,80 lei/MWh), iar ulterior, de la 1 iulie, cu 2,89%, la 53,30 lei/MWh, iar de la 1 octombrie cu încă 2,44%, la 54,60 lei/MWh. În total, începând din 1 aprilie și până la finalul anului, populația va plăti gaze cu 7,9% mai scumpe. Pe tot anul, de la 31 decembrie 2013, scumpirea va fi de 9,63%.

Scumpirile se efectuează potrivit calendarului de aliniere a prețurilor interne reglementate la gaze la cele europene, convenit cu UE și FMI.

Pentru companii, lucrurile nu sunt la fel de simple. Segmentul consumatorilor noncasnici este împărțit în două. Avem, pe de o parte, consumatorii industriali din piața reglementată, care vor suporta și ei scumpiri. Pentru aceștia, potrivit calendarului de aliniere, de la 1 aprilie gazele ar fi trebuit să fie mai scumpe cu nu mai puțin de 24%, prețul crescând, potrivit calendarului menționat, de la 72 la 89,40 lei/MWh.

Însă potrivit președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Nicolae Havrileț, scumpirea de la 1 aprilie, pentru acest segment de consumatori noncasnici, va fi de doar 5%, fiind urmată de o scumpire cu încă 5% de la 1 iulie și de una cu încă 4% de la 1 octombrie.

Consum în scădere

Consumatorii industriali din piața reglementată reprezintă însă, potrivit autorităților, doar circa 15% din totalul consumatorilor noncasnici de gaze naturale. Ceilalți cumpără gaze de pe piața liberă, unde prețurile se formează potrivit cererii și ofertei.

"În piaţa liberă preţurile se formează conform cererii şi ofertei şi aceste preţuri nu sunt egale cu cele din piaţa reglementată. Piaţa reglementată constituie un nucleu de 15%, în general consumatori mai mici, nu e vorba de marile industrii, care pot să aleagă: pot să rămână în cadrul pieţei reglementate plătind tarifele care sunt în calendar sau pot să aleagă să meargă în piaţa liberă şi să negocieze direct un alt preţ", a declarat președintele ANRE.

În acest moment, pe piața liberă, în tranzacțiile directe între producătorii de gaze Romgaz și OMV Petrom și consumatorii industriali, prețurile de achiziție a gazelor pot fi semnificativ mai reduse decât prețul reglementat fixat de Guvern pentru consumatorii noncasnici în acord cu legislația UE și cu acordurile cu instituțiile financiare internaționale, printre altele ca urmare a reducerii consumului și a volumului mare tranzacționat, care permite marilor consumatori industriali să obțină discounturi de la producători.

Astfel, anul trecut, consumul național estimat de gaze naturale a scăzut cu peste 8%, în special din cauza scăderii cererii industriale. Din aceeași cauză, importurile de gaze din Rusia ale României au scăzut în 2013 cu aproape 50%, ca și suma plătită celor de la Gazprom pentru aceste importuri.

Impozit calculat la alt preț decât cel de vânzare

În aceste condiții, tocmai pentru a încuraja trecerea cât mai multor consumatori noncasnici de pe segmentul reglementat pe piața liberă, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% impus pe veniturile suplimentare obținute de producătorii de gaze ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor românești la gaze la cele din UE.

În prezent, pentru a respecta legea, producătorii de gaze sunt obligați să le factureze consumatorilor noncasnici din piața liberă impozitul de 60% calculat nu la prețul efectiv de achiziție convenit cu cumpărătorii, ci la prețul reglementat stabilit de Guvern, superior prețului efectiv de achiziție. În acest fel, consumatorii industriali din piața liberă ajung să plătească mai mult pentru gazele naturale achiziționate.

"Această situaţie a condus, practic, la anularea avantajelor pe care piața concurenţială le poate oferi participanților, inactivând principiul de formare a preţurilor pe piaţa concurenţială „pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale”, principiu stipulat în mod expres în cuprinsul art. 177 alin. (1) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de OUG elaborat de Guvern.

De văzut cât timp va funcționa

Pentru a corecta această situație și a mai reduce din povara financiară resimțită de consumatorii industriali ca urmare a creșterii gradului de aliniere a prețurilor reglementate la cele din UE, Guvernul a decis să modifice formula de calcul a bazei de impunere a impozitului de 60% în cazul vânzărilor către clienții noncasnici din piața liberă, astfel încât aceasta să țină cont de prețurile efective de achiziție stabilite între producători și consumatori și nu de prețul reglementat fixat de Guvern.

Găselnița va funcționa atâta timp cât, din cauza condițiilor economice interne și internaționale, prețurile la gaze pentru consumatorii noncasnici de pe piața liberă vor rămâne inferioare celor pentru consumatorii industriali din segmentul reglementat, încurajând tot mai multe companii, care în prezent aleg să plătească prețul reglementat fixat de Guvern, să se mute pe piața liberă, pentru a obține reduceri.

În acest fel, se încearcă împușcarea a doi iepuri dintr-un foc. Pe de o parte se respectă calendarul de aliniere a prețurilor reglementate la gaze pentru consumatorii noncasnici la cele din UE, în timp ce, pe de altă parte, se încearcă atragerea cât mai multor consumatori industriali de gaze pe piața liberă, în speranța că prețurile vor rămâne mai mici decât cele de pe piața reglementată.

Guvernul Ponta a recurs la această soluție după ce s-a confruntat cu presiuni puternice, concertate, atât din partea patronatelor, cât și a sindicatelor, care au amenințat cu numeroase disponibilizări din cauza scumpirii gazelor, eventualitate extrem de neplăcută pentru politicieni, în anul electoral 2014. Marii consumatori industriali de gaze sunt printre cei mai mari angajatori din economia românească.

Marii consumatori intră pe bursă

Recent, producătorul de îngrășăminte chimice Azomureș SA, unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din industria românească, s-a înregistrat pentru a putea tranzacționa pe Piața Centralizată de Gaze Naturale (PCGN) de la bursa de energie OPCOM, devenind astfel al patrulea participant înregistrat la PCGN, înainte de scumpirile la gaze programate pentru consumatorii non-casnici anul acesta, prima dintre acestea urmând să survină de la 1 aprilie.

Azomureș devine, astfel, al patrulea participant înregistrat la PCGN, după OMV Petrom, Amromco Energy și MET Romania Energy Trade, fiind totodată primul consumator industrial semnificativ de gaze care se înscrie pe această piață.

În noiembrie anul trecut, conducerea Azomureș declara, la o conferință de profil, că are în pregătire investiţii pentru modernizare de 200 milioane euro în următorii doi ani, dar este posibil să nu le poată susţine din cauza preţului în creştere al gazulelor, care îi micşorează profitul.

La acel moment, Azomureş consuma lunar 80 de milioane de metri cubi de gaze, pentru care plătea 380-400 dolari/mia de metri cubi dacă gazele proveneau din import sau 220 dolari/mia de metri cubi pentru cele din producţia internă.

„Din ce să facem investiţiile dacă profitul tot scade din cauza creşterii preţului gazelor? Cum să faci liberalizare de preţuri în perioadă de criză?“, declara Mirela Tăban, directorul departamentului de importuri din Azomureş.