Energy Report

Acordul de liber-schimb UE-SUA ar putea face mai dificilă interzicerea gazelor de șist în Europa

Semnarea acordului de liber-schimb dintre UE și Statele Unite ar oferi mai multă protecție juridică investițiilor străine reciproce din cele două jurisdicții și ar putea deschide calea explorării și exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică pe Bătrânul Continent, potrivit organizațiilor de mediu.

Aceste organizații, printre care Sierra Club sau think-tank-ul Transnational Institute, autointitulat "radical", se opun includerii în textul acordului a oricărei clauze care să facă referire la reglarea disputelor dintre investitori și state. O astfel de clauză ar acorda putere mare de decizie curților de arbitraj în a penaliza acele guverne care compromit cu totul sau afectează profitabilitatea unor proiecte de investiții prin modificarea legislației și a reglementărilor după demararea respectivelor investiții.

"Într-o formă sau alta, o astfel de clauză va fi inclusă cu certitudine în acord. Este nevoie de clauze de protecție a investitorilor astfel încât aceștia să fie feriți de discriminare și de capriciile guvernelor", a declarat Iain MacVay, consultant în negocieri la King & Spalding în Londra.

Acordul de liber-schimb dintre UE și SUA, intitulat Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții, își propune să ridice barierele comerciale dintre cele două jurisdicții în toate sectoarele economice, de la agricultură la industrie și servicii, și să creeze o zonă de comerț liber cu un PIB anual potențial de 33 de mii de miliarde de dolari.

Despăgubiri masive

Numeroase companii americane, printre care Chevron, sunt deja implicate în proiecte de dezvoltare de zăcăminte de hidrocarburi de șist. Opoziția manifestată de mulți locuitori din zonele cu resurse, precum și de grupurile ecologiste, a compromis în bună măsură demersurile guvernului britanic înspre dezvoltarea sectorului exploatărilor de hidrocarburi de șist prin fracturare hidraulică și a dus, în Franța, la interzicerea acestei tehnologii de foraj și la anularea licențelor de explorare pentru mai multe companii, inclusiv pentru "campionul național" francez Total.

Companiile americane, precum și corporațiile străine care dețin subsidiare în SUA și care investesc în Europa s-ar putea folosi de aceste clauze de protecție reciprocă a invesițiilor pentru a pune presiune pe guverne și a obține, la o adică, despăgubiri financiare masive pentru eventuale moratorii sau interdicții care ar fi impuse de statele UE pe dezvoltarea gazelor de șist sau pentru orice reglementări nefavorabile companiilor impuse în domeniul fracturării hidraulice, potrivit raportului No Fracking Way, publicat joi de mai multe organizații, printre care Friends of the Earth Europe.

Pe plan mondial există mai multe curți internaționale de arbitraj larg recunoscute, cum ar fi Centrul pentru Rezolvarea Disputelor Investiționale, creat de Banca Mondială în urmă cu 47 de ani. Mai mult de un caz din trei ajunse pe rolul acestor curți au fost legate de industriile de petrol, gaze și minerit în 2013, se afirmă în raportul citat.

Cea de-a patra rundă de negocieri pentru încheierea acordului de liber-schimb dintre UE și SUA va avea loc în intervalul 10-14 martie.

Aceeași problemă cu Canada

Potrivit unei variante a proiectului de tratat de liber-schimb dintre UE și Canada (CETA), consultată de Euractiv, instituirea de interdicții asupra activităților de explorare și exploatare a gazelor de șist ar putea deveni ilegală pentru toate statele europene, iar autoritățile care ar institui moratorii în domeniu riscă să fie date în judecată și să li se ceară compensații.

În varianta respectivă se stipulează că este obligatoriu ca investitorii aflați sub jurisdicția celor două părți semnatare „să beneficieze de tratament corect, egal și echitabil”, astfel încât „să nu le fie încălcate așteptările legitime” cu privire la acele acțiuni ale autorităților care le pot influența activitatea, inclusiv în ceea ce privește normele de reglementare a diferitelor sectoare economice.

„Adoptarea CETA sub această formă ar impieta asupra procesului democratic din Europa, întrucât guvernele s-ar teme să ia anumite decizii, de teamă de a nu fi date în judecată. Asta le-ar permite companiilor de petrol și gaze să eludeze interdicțiile asupra gazelor de șist instituite în unele țări. Astfel, cetățenii ar fi obligați să plătească nu doar pentru eventualele daune de mediu și medicale provocate de fracturarea hidraulică, ci și pentru a despăgubi, din postura de contribuabili, aceste companii, în jurisdicțiile care ar interzice exploatarea gazelor de șist”, a declarat Pia Eberhardt, purtător de cuvânt al Corporate Europe Observatory.

Potrivit avocaților specializați în drept comercial internațional consultați de Euractiv, dacă un guvern european va revoca licențe de foraj din motive de mediu, ar putea fi dat în judecată, pe baza tratatului CETA, pentru violarea așteptărilor rezonabile cu privire la profituri ale investitorilor. Va conta, totuși, dacă respectivele moratorii vor fi fost instituite înainte sau după intrarea în vigoare a tratatului.

Există deja precedente

Nu e vorba doar de un risc teoretic. În noiembrie 2012, o companie americană, Lone Pine, a dat în judecată guvernul canadian, cerând despăgubiri de 250 de milioane de dolari, după ce autoritățile provinciei canadiene Quebec au instituit un moratoriu asupra fracturării hidraulice și au anulat autorizația de explorare pentru gaze de șist a companiei.

Compania este înregistrată în Delaware, SUA, dar își are sediul în orașul canadian Calgary, astfel încât Lone Pine a acuzat autoritățile canadiene de încălcarea Acordului American de Liber Schimb (NAFTA). Compania susține că retragerea autorizației a fost ilegală și arbitrară, considerând că a fost prejudiciată fiind lipsită de un activ de valoare, fără proces, fără compensație și fără să existe un interes public limpede.

Lone Pine a luat la țintă autoritățile centrale de la Otawa pentru că, pe baza prevederilor NAFTA, guvernul canadian este responsabil pentru încălcărie tratatului survenite ca urmare a actelor autorităților locale.

Compania susține că, între 2006 și 2011, a cheltuit milioane de dolari, precum și timp și alte resurse, pentru a obține toate avizele și autorizațiile necesare din partea autorităților, ca și pentru pregătirea demarării lucrărilor. „După care, dintr-o dată, fără consultare sau măcar notificare prealabilă, Guvernul provinciei Quebec a adoptat o lege care suspendă toate operațiunile de petrol și gaze din provincie, cu excepția celor derulate în scopuri științifice”, se afirmă în plângerea celor de la Lone Pine.

Liberalizarea exporturilor americane de gaze în Europa

Pe de altă parte, negociatorii Uniunii Europene îi presează pe partenerii lor de discuții americani să accepte includerea exporturilor de produse energetice în textul pactului translatlantic de liber-schimb. Un astfel de acord ar permite exporturile de petrol și gaze din SUA către Europa și ar putea reduce astfel semnificativ costurile cu energia ale industriei și populației din UE.

Este însă de așteptat ca americanii să nu cedeze ușor la acest capitol de negociere. Pe cât de puternic susțin americanii liberalizarea piețelor și dezvoltarea industriei extractive la alții, în propriul interes, pe atât de protecționiști și naționaliști se dovedesc ei a fi cu unele piețe interne considerate strategice, cum ar fi cea de petrol și gaze.

Aducerea în discuție a unor astfel de subiecte energetice, extrem de sensibile din punct de vedere politic peste Ocean, ar putea complica negocierile, deja suficient de ambițioase, pentru încheierea acordului de liber-schimb SUA-UE. Pe de altă parte, miza este uriașă pentru Europa, unde, de exemplu, prețurile la gaze naturale sunt în prezent de circa trei ori mai mari decât în Statele Unite.

SUA traversează o adevărată revoluție energetică, grație în primul rând avântului producției de hidrocarburi extrase din șisturi bituminoase. Pentru Europa, a importa petrol și gaze din Statele Unite ar putea reprezenta o modalitate mai simplă și mai rapidă de a-și reduce costurile energetice decât aceea de a depăși barierele geologice, sociale și de reglementare care stau în calea dezvoltării resurselor europene de gaze și petrol de șist.