Energy Report

Germania, îngrijorată de tranzacția dintre BASF și Gazprom, prin care rușii preiau în totalitate stocarea și distribuția de gaze

Politicienii germani au pus tunurile pe tranzacția dintre BASF și Gazprom, prin care mai multe state, inclusiv România, ar urma să importe gaze direct de la compania rusă și nu prin intermediari.

La finalul anului trecut, concernul rus Gazprom şi cel german BASF au semnat un acord de schimb de active între Gazprom şi Wintershall Holding GmbH.

În urma tranzacției, Gazprom a obținut o participație de 100% la companiile mixte de comercializare şi stocare a gazelor în Europa, Wingas, WIEH şi WIEE, şi 50% din activele compania Winz, care se ocupă cu prospectarea hidrocarburilor în Marea Nordului. Wintershall, în schimb a devenit acționar cu 25,01% în proiectul de exploatare a tronsoanelor 4A şi 5A de la zăcământul de petrol condensat Urengoi.

Tranzacția a fost aprobată de Comisia Europeană pe 4 decembrie.

România ar trebui să importe gaze direct de la ruși

Începând din acest an, România, prin Romgaz, E.ON și GDF Suez, ar fi trebuit să importe gaze direct de la Gazprom, fără a apela la intermediari. Doar Romgaz va importa gaze prin intermediul Imex Oil, deținută de Conef, firmă controlată de Vimerco, acționarul majoritar al producătorului de aluminiu Alro Slatina, și care face parte din imperiul mogulului rus Vitali Matsitski.

Celălalt fost intermediar, Wintershall Erdgas Handelshaus ZUG. AG, Elveția (WIEE) prin intermediul căruia se importă majoritatea gazelor în România atât de către Romgaz, cât de către ceilalți doi importatori, E.ON și GDF Suez, ar urma să devină, prin tranzacția dintre BASF și Gazprom de la sfârșitul anului trecut, proprietatea 100% a rușilor.

Ecologiștii au uitat de rolul jucat în accentuarea dependenței energetice față de Rusia

Atunci când a fost anunțat pentru prima dată potențialul deal dintre cele două companii, la finalul anului 2012, potrivit Financial Times, nu au fost exprimate îngrijorări,, Gazprom fiind cel mai mare furnizor străin de energie și un important investitor în domeniul energetic din Germania.

Criza ucraineană a schimbat însă discursurile politicienilor germani. Partidul ecologist, de opoziție, a solicitat în această săptămână guvernului german să blocheze tranzacția dintre cei doi giganți. “Din fericire, nu este încă prea târziu. Suntem extrem de îngrijorați în legătură cu accentuarea dependenței noastre de Gazprom într-o vreme în care Vladimir Putin a îmbrățișat naționalismul și folosește politica externă pentru a-și îndeplini scopurile urmărite pe plan intern", a declarat Marieluise Beck, uitând probabil de rolul pe care verzii l-au jucat de-a lungul timpului în descurajarea unor proiecte menite tocmai a diminua dependența Europei de gazele rusești.

Și șeful comisiei pentru politică externă a Bundestagului, Norbert Röttgen, membru important al partidului condus de cancelarul Angela Merkel, a pus la îndoială oportunitatea tranzacției.

"Acesta nu este răspunsul corect la această criză, dimpotrivă chiar, accentuează dependența noastră față de Rusia", a declarat acesta pentru FT.

Guvernul german susține acordul BASF-Gazprom

Chiar și în aceste circumstanțe, pus în fața crizei ucrainene și a presiunilor interne, guvernul german refuză să utilizeze drepturile sale legale în vederea reconsiderării acordului dintre BASF și Gazprom. Ministerul economiei amintește că Gazprom operează de mult timp în Germania. "Ministerul economiei nu crede că acest schimb de active reprezintă vreun pericol asupra alimentării cu gaze. Germania rămâne deschisă în fața investițiilor străine".

În ultimele două decenii, Germania, dar și alte state europene, au încurajat investițiile Gazprom în infrastructura necesară asigurării alimentării cu gaze pe termen lung. Gazprom, la rândul său, și-a intensificat prezența, în special pe piața germană.

Gazprom, influență psihologică și nu politică

Numirea fostului cancelar Gerhard Schroder la conducerea Nordstream, gazoductul din Marea Nordului, menit a asigura furnizarea de gaze direct către Germania, a fost calificată drept o încercare de intervenție directă în spațiul politic germană.

Potrivit lui Norbert Röttgen, chiar dacă Gazprom nu are o influență politică directă în Germania, are o prezență psihologică din cauza îngrijorărilor privind securitatea energetică a Germaniei, care depinde de Rusia".

Complexitatea acordului va ridica mari probleme Uniunii Europene, în cazul în care aceasta va impune noi sancțiuni, în special în domeniul energetic, Rusiei.