Energy Report

Minerit pe alte planete. Lobbyștii atacă spațiul cosmic. Un asteroid plocon pentru Obama

În mai puțin de un an, două companii nou înființate au anunțat planuri de explorare a asteroizilor de pe orbita Pământului, în vederea eventualei exploatări, în viitor, a resurselor minerale conținute de aceste corpuri cerești. Mai mult, una dintre cele două firme și-a deschis deja un birou de lobby la Washington și și-ar dori să obțină finanțarea din bani publici a unui proiect de monitorizare și neutralizare a asteroizilor care amenință să intre în coliziune cu Terra.

Nu în ultimul rând, administrația Obama ar putea aproba, săptămâna viitoare, o alocare bugetară de 100 de milioane de dolari solicitată de NASA pentru „relocarea”, în apropierea Lunii, a unui asteroid de mici dimensiuni, scopul fiind ca obiectivul declarat al președintelui Barack Obama, de a trimite cosmonauți americani pe un corp ceresc apropiat de Pământ până în 2025, să redevină fezabil în actualele condiții de strâmtorare bugetară.

Compania Deep Space Industries, înființată în 2012, a anunțat recent că va lansa, cel mai devreme în 2015, o serie de misiuni spațiale destinate explorării asteroizilor situați pe orbita Pământului. Scopul acestei misiuni este evaluarea fezabilității unor proiecte ulterioare de exploatare a resurselor minerale situate în subsolul acestor asteroizi. Compania a precizat că va lansa sateliți low-cost în misiuni care vor dura două până la șase luni, iar din 2016 va trimite instalații mai complexe, pentru călătorii mai lungi.

Prima etapă a proiectului va utiliza tehnologii low-cost pentru a identifica asteroizi bogați în resurse minerale, în vreme ce cea de-a doua își propune să aducă pe Pământ mostre de materie de pe respectivii asteroizi.

„Folosind tehnologii low-cost și combinând moștenirea programelor spațiale americane cu inovațiile aduse de tânăra generație de talente high-tech, vom ajunge să facem lucruri care păreau imposibile cu doar câțiva ani în urmă”, a declarat președintele Consiliului de Administrație al Deep Space Industries, Rick Tumlinson.

Compania va colabora cu NASA, precum și cu alte firme, la construirea unei mici flote de sateliți specializați în astfel de misiuni și la identificarea asteroizilor cu potențial pentru minerit și extracție.

Un proiect pe termen lung al companiei este construirea unei fabrici localizate în spațiul cosmic care să utilizeze materii prime extrase de pe asteroizi pentru a confecționa obiecte utile cu ajutorul tehnologiei de imprimare 3D. Cercetări mai vechi au certificat prezența zăcămintelor de platină și aur pe unii asteroizi, în timp ce alții sunt constituiți în bună parte din aliaje de fier și nichel.

„Singura modalitate în care ne putem permite să lansăm proiecte permanente de dezvoltare economică în spațiul cosmic este utilizarea de resurse care se găsesc în spațiu. În fiecare an se descoperă peste 900 de asteroizi noi cu orbite apropiate de Pământ. Aceștia ar putea fi pentru noi ceea ce au reprezentat zăcămintele de fier de la Iron Range din Minnesota pentru industria auto din Detroit în secoul trecut, și anume o resursă-cheie situată exact la locul potrivit”, spune CEO-ul Deep Space Industries, David Gump.

Nici o firmă serioasă fără lobby la Washington

Deep Space Industries nu sunt singurii cu astfel de ambiții. Planetary Resources Inc este un proiect minier susținut de Google care vizează tot exploatarea resurselor minerale ale asteroizilor de pe orbita Pământului. Compania susține că printre numele grele ale businessului mondial dispuse să investească în proiectul minier se numără miliardarul Ross Perot Jr., CEO-ul Google Larry Page, președintele Consiliului de Administrație al Google Eric Schmidt și fostul vicepreședinte al Goldman Sachs, John C. Whitehead.

Planetary Resources intenționează să lanseze o sondă telescopică spațială pe orbita inferioară a Pământului în interval de mai puțin de doi ani, pentru a identifica acei asteroizi cu rezerve potențiale importante de metale și apă. Compania plănuiește să demareze primele operațiuni de prospectare la fața locului în următorii cinci ani.

Potrivit Planetary Resources, zăcămintele de platină de pe Pământ își au de fapt originea pe asteroizii care au intrat în coliziune cu planeta noastră. Un singur asteroid metalic, cu diametrul de 500 de metri, ar conține mai multă platină decât întreaga cantitate care a fost vreodată extrasă de pe Terra.

Însâ cei de la Planetary Resources au și preocupări mult mai mundane, sau „terestre”, deși legate tot de spațiul cosmic. Recent, Planetary Resources a angajat firma de lobby K&L Gates pentru a îi reprezenta interesele la Washington și pentru a căuta oportunități de contracte de achiziții publice, care ar putea include, la limită, sarcina de a apăra viața pe Terra.

Sarcina lobbyștilor, deocamdată, este de a monitoriza discuțiile din Congresul Statelor Unite cu privire la măsurile pe care ar trebui să le ia administrația de la Washington pentru a apăra Pământul de amenințarea asteroizilor care riscă să intre în coliziune cu Terra. Rumoarea pe această temă s-a amplificat după ce, în februarie, un asteroid a trecut la „doar” 27.000 de kilometri de Pământ.

Practic, cei de la Planetary Resources și-ar dori să obțină finanțarea din bani publici a unui proiect de monitorizare și neutralizare a asteroizilor care amenință să intre în coliziune cu Terra. Ei susțin că ar putea face asta cu  aceleași tehnologii robotice low-cost cu care își propun să prospecteze resursele minerale de pe asteroizi. 

„Unii spun că e vorba de science-fiction. Nu e science-fiction. Dacă ai fi susținut în 1960 că în 10 ani vom ajunge pe Lună, ai fi fost închis la nebuni. Însă am ajuns”, spune fostul senator republican Bart Gordon, acum lobbyst la K&L Gates.

Planetary Resources nu sunt singurii interesați de această nișă. În iunie 2012, organizația non-profit B612 Foundation anunța declanșarea unei operațiuni de strângere de fonduri pentru construirea și lansarea unui telescop în infraroșu, care să joace rolul de „santinelă” în calea asteroizilor periculoși. Deși NASA stă deja cu ochii pe acești „bolovani” potențial distrugători ai civilizației, cei de la B612 susțin că ar fi capabili să dubleze dimensiunile catalogului cu obiecte cerești cunoscute apropiate de Pământ doar în prima lună de observație.

Dacă nu ajunge Obama la asteroid, aducem asteroidul mai aproape de Obama

Administrația de la Washington a președintelui Barack Obama ar putea decide, săptămâna viitoare, aprobarea unei solicitări de fonduri a NASA, în bugetul pe anul acesta, în valoare de 100 de milioane de dolari. Solicitare este destinată finanțării unei misiuni de descoperire, „capturare” și „relocare”, în apropierea Lunii, a unui asteroid de mici dimensiuni, cu ajutorul unui dispozitiv aerospațial robotizat.

Ideea a fost sugerată încă de anul trecut de către Keck Institute for Space Studies de la California Institute of Technology și a fost primită cu interes de către NASA, dar și de către Biroul pentru Politici în Domeniul Științei și Tehnologiei de la Casa Albă.

Ideea este că scopul asumat public al administrației Obama, de a trimite astronauți pe un asteroid apropiat de Terra până în anul 2025, pare imposibil de realizat în actualele condiții de strâmtorare bugetară. Însă prin relocarea unui asteroid în așa-numitul spațiu cislunar, obiectivul ar putea redeveni fezabil în termenul anunțat.

Studiul celor de la Keck Institute estimează că ar costa în total circa 2,65 miliarde de dolari capturarea și relocarea unui asteroid de 500 de tone, utilizând propulsie bazată pe energie solară. Odată poziționat în spațiul cislunar, asteroidul ar fi suficient de aproape pentru a se ajunge la el cu un vehicul spațial funcțional în momentul de față și ar constitui un obiect de studiu extrem de prețios pentru o echipă de astronauți.

Echipamentele, tehnologia și know-how-ul care ar urma să fie testate în cursul acestei misiuni ar fi utile și pentru dezvoltarea unei metode de modificare a traiectoriilor asteroizilor care amenință să intre în coliziune cu Pământul, dar și companiilor private care elaborează planuri pe termen lung de exploatare a resurselor de metale și apă de pe asteroizi, prin utilizarea de echipamente robotice.