Energy Report

Preț benzină: Indexarea accizelor cu rata inflației încalcă directivele europene

În goana sa după venituri facile obținute la bugetul statului, guvernul Ponta este dispus să calce în picioare nu numai practica din ultimii ani, dar și legislația europeană. Directivele europene, a căror transpunere este obligatorie pentru statul român, precizează explicit modul în care sunt calculate accizele de către statele membre care încă nu au adoptat moneda euro.

Chiar și singura portiță de care poate fi utilizată de statul român permite o majorare a accizei în euro cu cel mult 5 euro la mia de litri, nu cu 20 de euro cum ar fi în cazul benzinei, dacă se aplică indexarea cu rata inflației

Cât timp cursul de schimb a fost favorabil execuției bugetare, executivul n-a avut nimic împotriva calculării nivelului accizelor în euro.

Când cursul de schimb a devenit favorabil contribuabilului, lucrurile s-au schimbat brusc. De anul viitor, guvernul a anunțat că va renunța la sistemul de calcul al accizei în euro și va opta pentru indexarea accizelor cu rata inflației. Astfel, în loc ca anul viitor contribuabilii să beneficieze de un efect favorabil, de 1,63%, al evoluției cursului de schimb ei vor fi nevoiți să achite bunuri accizabile (energie, tutun, alcool, etc) mai scumpe, ca urmare a indexării nivelului accizelor cu rata inflației (care se va situa probabil undeva la 4%).

Directivele precizează cursul euro la care sunt calculate accizele

Directiva 96/2003 Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.

Numai că guvernul mai are un hop de trecut și anume acordul Comisiei Europene. Pentru că, potrivit articolului 13 al Directivei Consiliului 96/2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, modul de clacul al accizelor este extrem de clar: 

“Pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic.”

Prevederi identice sunt cuprinse și în directivele referitoare la accizarea alcoolului și tutunului, inclusiv în ultima modificare a legislației europene pe tema accizării tutunului, directiva 64/2011.

Excepții: unitățile de măsură a volumului

Guvernul român speră probabil să invoce articolul 12 al directivei, potrivit căruia “statele membre își pot exprima ratele naționale de impozitare în alte unități decât cele prevăzute în articolele 7-10, cu condiția ratele corespunzătoare de impozitare, în urma conversiei în aceste unități, să nu se situeze sub ratele minime prevăzute în prezenta directivă”. Însă acesta se referă la unitățile de măsură ale volumelor (dat fiind sistemele diferite anglo-saxon și continental) și nu la unitățile monetare, așa cum arată și paragraful 2 al aceluiași articol: “Pentru produsele energetice specificate în articolul 7, 8 și 9 pentru care ratele de impozitare sunt exprimate în volume, volumul se măsoară la o temperatură de 15 °C.”

Praguri maxime de majorare a accizelor

E drept că paragraful 2 al articolului 13 prevede posibilitatea ca statele membre “să uite” să-și actualizeze nivelul accizelor din codul fiscal, însă el are un caracter de protecție a contribuabililor în fața statelor care vor să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb:

“Statele membre pot menține valorile de impozitare aflate în vigoare în momentul adaptării anuale în cazul în care conversia sumelor nivelului de impozitare exprimat în euro ar conduce la o creștere a nivelului de impozitare exprimat în monedă națională mai mică de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică”.

Efectul jongleriilor guvernului nu poate depăși 5 euro pe mia de litri de benzină

Articolul nu se referă la nicio indexare cu rata inflației, ci ia în calcul posibilitatea ca mânate de lăcomie, statele să profite de evoluția favorabilă a cursului de schimb lăsând accizele la același nivel în monedă națională cu cel din anul precedent. Pentru a evita însă abuzurile, directiva prevede un nivel maxim de scumpire a accizelor în euro, de 5% sau de 5 euro, reținându-se valoarea cea mai mică.

Directiva prevede un nivel al accizei pentru benzină de exemplu de 359 de euro pe mia de litri. România deja se situează peste acest nivel, cu o acciză de  359,59 euro pe mia de litri. Dacă se ia în calcul și efectul cursului de schimb, de 1,63% și indexarea cu rata inflației, de aproximativ 4%, ar rezulta o scumpire cu peste 0,5 % deasupra procentului de 5% cuprins în directivă. Indexarea cu rata inflației ar scumpi acciza de 359,59 euro (1626,17 lei la cursul de 4,5223 aplicat pentru acest an) la mia de litri cu 65 de lei, aceasta urmând a atinge un nivel de 1691, 22 lei la mia de litri. Convertită în euro , la cursul publicat de Jurnalul Oficial al Comisiei Europene în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, de 4,4485 lei pentru un euro, ar rezulta un nivel al accizei de 380 de euro la mia de litri, cu peste 20 de euro mai mare decât nivelul înregistrat în 2013 și mult peste nivelul maxim de 5 euro acceptat de directivă.

Cu alte cuvinte, chiar dacă ar invoca alineatul 2 al articolului 13 din directivă, guvernul nu ar putea aplica o acciză la benzină mai mare cu mai mult de 5 euro la mia de litri, și nu cu 20 de euro cât ar dori dacă ar indexa nivelul în lei al accizelor cu rata inflației.

Citește și Prețul benzinei se va majora cu cel puțin 7,2% (40 de bani) în urma introducerii noi taxe de infrastructură de 7 cenți și a indexării accizelor cu rata inflației, Industria energetică, sub asediu fiscal: taxe pe stâlpi, sonde, centrale și platforme maritime

Directiva are un caracter obligatoriu și nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial

Directiva face parte din legislația secundară a Uniunii Europene (UE). Ea este adoptată de instituțiile europene pe baza tratatelor fondatoare. După ce directiva este adoptată la nivel european, statele membre trebuie să o transpună apoi în legislația lor internă. Articolul 288 din Tratatul privind funcționarea UE prevede că directiva are caracter obligatoriu. La fel ca regulamentul european şi decizia, ea este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar. Aceasta este obligatorie în toate elementele sale şi, prin urmare, nu poate să se aplice incomplet, selectiv sau parțial.

Cu toate acestea, directiva se diferențiază de decizie şi regulament. În timp ce regulamentul se aplică în legislația internă a statelor membre imediat după intrarea sa în vigoare, directiva trebuie să fie mai întâi transpusă de statele membre. Astfel, directiva nu conține modalități de aplicare; ea doar impune statelor membre o obligație de a atinge un rezultat. Acestea din urmă au apoi libertatea de a alege forma şi mijloacele pentru a aplica această directivă, adică nomele de aplicare sunt la latitudinea statelor membre, însă nu și conținutul directivei.

În rezumat, planul guvernului Ponta este extrem de simplu: majorăm taxele, alimentăm presiunile inflaționiste, după care indexam taxele cu noua rată a inflației majorată de propriile taxe, bugetul se umflă, populația sărăcește și nu știe de ce! În plus, vom beneficia anii viitori și de recalcularea PIB-ului ca urmare a modificării deflatorului cauzată de majorarea de taxe și indexarea acestora cu rata inflației!