Energy Report

Consiliul Concurenței contrazice ANRE: Trebuie eliminată interdicția de export pentru producători și reintroduse contractele bilaterale

Obligația impusă de legislația românească în vigoare producătorilor de energie electrică, de a oferta pe piețele naționale întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, este de natură a ridica suspiciuni cu privire la conformitatea măsurii cu reglementările comunitare, aceasta echivalând cu o interdicție de a comercializa în mod direct energie electrică la export, fiind astfel limitată dezvoltarea pe piețele externe a unor participanți la piață, se arată într-un raport al Consiliului Concurenței (CC).

Concluzia CC vine la scurt timp după ce Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) s-a pronunțat public în sensul că, potrivit legislației în vigoare, toată energia electrică disponibilă a unui producător de energie trebuie ofertată transparent, public, nediscriminatoriu și centralizat pe platformele OPCOM destinate pieței concurențiale de energie electrică din România, iar un producător nu se poate sustrage acestei obligații prin deținerea unei licențe de furnizare, prin înființarea unei reprezentanțe în altă țară sau prin înființarea unei firme de trading în altă țară.

ANRE a făcut această precizare în condițiile în care, recent, producătorul Hidroelectrica a anunțat că a încheiat, la sfârşitul anului trecut, contracte de livrare a energiei pe piaţa din Ungaria pe parcursul întregului an 2015, prin reprezentanța sa din Budapesta.

În raportul CC privind rezultatele preliminare ale unei investigații sectoriale derulate de Consiliu pe piața energiei electrice se menționează că, din interpretarea prevederilor legislative și ținând seama de comportamentul participanților la piață, de la intrarea în vigoare a Legii energiei electrice și gazelor naturale nr. 123/2012 a reieșit că producătorii de energie electrică din România se confruntă cu dificultăți în a realiza oferte de vânzare a energiei electrice la export.

Se încalcă legislația europeană

"Astfel, în urma unei analize preliminare, a rezultat că prevederile conținute de Legea nr. 123/2012, ce au ca efect obligarea participanților la piață de a încheia tranzacții angro numai pe piețele centralizate administrate de OPCOM și OPE ar putea fi interpretate drept o interdicție pentru producătorii de energie electrică din România de a realiza tranzacții la export", avertizează Consiliul Concurenței, în raportul citat.

Cu privire la acest aspect, Consiliul Concurenței apreciază că legislația adoptată la nivel național nu poate fi interpretată într-un sens ce ar contraveni reglementărilor comunitare în vigoare, iar prevederile Legii nr. 123/2012 care obligă participanții la piață să încheie tranzacții angro numai pe piețele centralizate trebuie interpretate în sensul în care să le fie permis producătorilor de energie electrică să realizeze în mod direct (sau prin intermediul unor societăți din grupul acestora) vânzări la export.

"Totodată, există suspiciunea că obligația impusă participanților la piață, de a comercializa energie electrică pe piața angro numai pe piețe centralizate, fără a acorda acestora posibilitatea de a uza de instrumente financiare specifice piețelor de energie electrică, are drept efect blocarea investițiilor în sector", se mai afirmă în raport.

Consiliul Concurenței recomandă fie eliminarea restricției de a încheia contracte comerciale în afara piețelor centralizate, fie crearea unui mecanism de funcționare a pieței care să reducă barierele puse în calea tranzacțiilor la export de către producătorii de energie electrică din România și să conducă la o mai bună gestionare a riscurilor.

CC nu vede cu ochi buni nici interzicerea contractelor bilaterale

"Nu în cele din urmă trebuie menționat că, ținând seama de nivelul de dezvoltare al pieței de energie electrică din România, eliminarea contractelor bilaterale directe de pe această piață, indiferent de motivele ce au justificat un astfel de demers, nu poate fi interpretată drept un demers menit să conducă la dezvoltarea pieței de energie electrică. Teoretic, pe piețe cu interacțiuni succesive între participanții la piață, transparență crescută și capacități limitate, o astfel de măsură este susceptibilă de a facilita coordonarea între participanții la piață", se mai spune în raportul Consiliului Concurenței.

Atât producătorii, cât și furnizorii de energie electrică au solicitat în numeroase rânduri autorităților eliminarea interdicției legale privind încheierea de contracte bilaterale negociate direct pe piața en-gros de energie electrică de către producătorii și furnizorii de energie electrică.

Interdicția a fost introdusă pentru a se evita situații precum cele din trecut când producători de energie controlați de stat încheiau fraudulos contracte bilaterale pe termen lung cu diverși traderi, așa-numiții "băieți deștepți din energie", contracte care prevedeau prețuri de vânzare a energiei mult sub cele de producție, care prejudiciau societățile energetice de stat. Astfel de contracte au condus, de altfel, la intrarea în insolvență a Hidroelectrica.

Recent, Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica şi fost consilier al fostului ministru al Energiei Constantin Niţă, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani de închisoare cu executare, pentru dare de mită privind vânzarea de energie. În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Brădean, fost director de trading la Hidroelectrica. Brădean şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat în 5 decembrie 2013, de Tribunalul Bucureşti, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la dare şi luare de mită. În urma deciziei instanţei, Eugen Brădean a fost pus în libertate.

Potrivit anchetatorilor, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA şi consilier al ministrului delegat pentru Energie, a promis unui alt membru din acelaşi Consiliu, denunţător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiţii defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

Ce spune industria

„Interzicerea contractelor bilaterale negociate direct situează producătorii şi furnizorii din România într-o poziţie discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi din pieţele europene. Acest aspect discriminatoriu urmează să producă efecte negative semnificative în condiţiile în care la nivelul Uniunii Europene va deveni funcţională în 2014 piaţa internă de energie electrică”, declara, în februarie anul trecut, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), Ion Lungu, adăugând că nicio țară din Uniunea Europeană nu a considerat că o bursă poate substitui integral, fără consecinţe negative, tranzacţiile încheiate pe piaţa en-gros pe termen mediu şi lung prin negociere directă.

Într-un comunicat, AFEER atrăgea atunci atenția atenția că migrarea tranzacţiilor de pe termen lung pe termen foarte scurt (peste 30% din consumul intern sau 65% din piaţa liberă), observată în intervalul de timp de aproximativ un an şi jumătate de la aplicarea prevederilor Legii nr. 123/2012, conduce la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa en-gros, cu consecinţe negative asupra ofertării unui preţ corect pentru energia electrică furnizată consumatorilor.

Mai mult, susțineau furnizorii, pe termen mediu şi lung, aceasta va afecta ireversibil investiţiile în capacităţile de producere a energiei electrice, ridicând semne de întrebare cu privire la asigurarea securităţii în alimentarea cu energie electrică, la preţuri sustenabile, a consumatorilor din România. Nu în ultimul rând, garantarea unui preț stabil pe termen lung la consumatori este dificil de realizat, în condițiile date, spuneau cei de la AFEER.

Un alt aspect semnalat de AFEER era legt de blocarea investiţiilor în sectorul energiei electrice, în mod special a segmentului de producere a energiei electrice.

"Dezvoltatorii de proiecte în sectorul de producere a energiei electrice, nou intraţi pe piaţă, nu pot încheia contracte pe termen lung cu furnizorii, contracte ce reprezintă o garanţie solicitată de către bănci pentru obţinerea creditelor necesare dezvoltării proiectelor. Totodată, o schemă de finanţare pe termen lung de tipul celei propuse pentru construirea grupurilor nucleare 3 şi 4 (furnizorilor de energie electrică ce au finanţat investiţia li se vor aloca cote din energia electrică ce urmează a fi livrată din aceste grupuri, aceştia urmând să o comercializeze liber pe piaţa de energie electrică) nu mai poate fi utilizată, ca urmare a restricţiilor de contractare impuse de Legea nr. 123 (interzicerea contractelor negociate bilateral – n.r.)", argumenta AFEER.

“Înţelegem că, prin prevederile actuale privind tranzacţionarea energiei electrice numai prin intermediul pieţelor centralizate administrate de un unic operator de piaţă, s-a dorit să fie înlăturate tranzacţiile realizate anterior de anumiţi producători din portofoliul statului. În opinia noastră, soluţia pentru eliminarea practicilor anticoncurenţiale este un management profesionist, adaptat unei pieţe concurenţiale”, preciza președintele AFEER.