Energy Report

Guvernul vrea să acorde ajutoare de stat masive investitorilor în hidrocentrale care stochează energia electrică, precum cea de la Tarnița

Guvernul intenționează să acorde ajutoare de stat masive investitorilor în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, care stochează energia electrică, cum ar fi proiectul Tarnița-Lăpușteni, ajutoare de stat constând în scutirea de taxele aferente scoaterii terenurilor necesare construcției din circuitul agricol sau din fondul forestier, scutirea de obligația de achiziție de certificate verzi și de taxa de cogenerare, scutirea de la plata tarifelor de transport al energiei electrice datorate Transelectrica și scutirea de toate taxele, contribuţiile, plăţile, bonificaţiile și tarifele specifice de gospodărire a resurselor de apă, percepute de către Administrația Națională "Apele Române".

Guvernul afirmă că sprijinirea investițiilor în construirea de centralele hidroenergetice cu acumulare prin pompaj (CHEAP) este necesară pentru echilibrarea sistemului energetic național, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic național. Echilibrarea se face prin stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcţionarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) şi redarea acesteia în sistemul energetic național, în perioadele de consum maxim (prin funcţionarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior).

Potrivit notei de fundamentare a unui proiect de ordonanță de Guvern, CHEAP vor fi declarate prin lege obiective de interes naţional şi de importanţă strategică pentru Sistemul Energetic Național (SEN), urmând a fi declarate de utilitate publică. Lucrările de realizare a CHEAP vor fi declarate, la rândul lor, de interes naţional şi de utilitate publică.

În acest fel, pentru terenurile necesare construirii de CHEAP se va aplica un regim accelerat de expropriere în interes public, prevăzut de Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Proiectul de OUG prevede că, pentru terenurile necesare realizării acestora, CHEAP vor beneficia de exceptarea de la plata taxelor pentru scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol sau din fondul forestier naţional.

"Datorită specificului montan al amplasamentului unor astfel de centrale (diferenţa cât mai mare de nivel dintre cele două rezervoare fiind o condiţie obligatorie pentru fezabilitatea centralei), precum şi a faptului că, de regulă, amplasamentele optime pentru astfel de amenajări se află fie în zone forestiere, fie pe terenuri clasificate drept pajişti sau aflate în circuit agricol, această reglementare este deosebit de necesară, întrucât costurile pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi/sau forestier ar fi prohibitive pentru iniţierea
investiţiei", se arată în nota de fundamentare.

În condiţiile în care necesarul de terenuri pentru construirea unei CHEAP este de ordinul sutelor de hectare, iar costurile cu taxele pot depăşi 100.000 euro/hectar, taxarea acestora constituie o barieră în sine pentru decizia promovării unei astfel de investiţii de utilitate publică, se precizează în documentul citat.

Alte scutiri

Pentru energia electrică consumată de CHEAP în procesul de funcţionare în regim de pompaj, în scopul stocării energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, care constituie un consum propriu tehnologic al acesteia, nu se va impune achiziția de certificate verzi și nici plata taxei de cogenerare, se stipulează în proiectul de act normativ.

"Prin stocarea energiei electrice în rezervorul superior al unei CHEAP, ca efect al funcţionării în regim de pompaj, operatorul unei CHEAP nu dobândeşte calitatea de consumator final şi se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul de transport, respectiv componenta de extragere de energie electrică din reţea, şi a tarifului pentru serviciul de sistem, prevăzute de reglementările legale, pentru energia consumatăîn regim de pompaj. La reintroducerea energiei electrice în SEN, ca efect al funcţionării în regim de turbinare, cu transferul apei în rezervorul inferior, operatorul unei CHEAP se exceptează de la plata tarifului pentru serviciul de transport, respectiv a componentei de introducere de energie electrică în reţea, prevăzută de reglementările legale, pentru energia reintrodusă în SEN", mai prevede proiectul de OG.

În plus, operatorii CHEAP vor fi scutiți de toate taxele, contribuţiile, plăţile, bonificaţiile și tarifele specifice de gospodărire a resurselor de apă, percepute de către Administrația Națională "Apele Române". Pentru exemplificare, Hidroelectrica plătește anual către "Apele Române" circa 80 de milioane de euro, reprezentând obligațiile menționate mai sus, potrivit administratorului judiciar al companiei aflate în insolvență.

Ce mai prevede proiectul

Operatorii CHEAP vor plăti în schimb o taxă specială, stabilită şi aprobată de către ANRE, destinată acoperirii costurilor privind întreţinerea reţelei aferente racordării CHEAP la reţeaua electrică de transport şi a costurilor generate de către consumul propriu tehnologic, induse suplimentar în reţeaua electrică de transport de către funcţionarea CHEAP.

De asemenea, CHEAP vor încheia convenții de exploatare a resurselor de apă cu Administrația Națională "Apele Române", în baza cărora se vor stabili unele obligații financiare pentru CHEAP. "Obligaţiile financiare care se stabilesc în sarcina operatorului CHEAP prin convenţia de exploatare nu vor putea depăşi nivelul unei cote părţi din costurile legate de exploatarea amenajării şi al eventualelor diminuări de venituri suportate de titularul dreptului de administrare, de concesiune sau de folosinţă, după caz, al resurselor de apă din rezervoarele inferioare, ca efect al operării CHEAP", se mai stipulează în proiectul de OUG.

Tarifele reglementate pentru fiecare CHEAP calificat pentru furnizarea serviciilor de consumator dispecerizabil pentru restaurarea SEN se vor stabili prin proceduri specifice elaborate şi adoptate de către ANRE. Unele servicii vor fi furnizate de CHEAP în regim concurențial.

"Măsurile de încurajare a investiţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă, care conţin elemente de ajutor de stat pentru investiţii, respectiv pentru operare, vor fi puse în aplicare după notificarea acestora la Comisia Europeană şi obţinerea unei decizii pozitive din partea acesteia", se precizează în proiectul de OG.

De ce este nevoie de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OG, sprijinirea investițiilor în construirea de CHEAP este necesară pentru echilibrarea SEN, afectat de ponderea mare a surselor intermitente regenerabile de energie în mixul energetic național. Echilibrarea se face prin stocarea energiei electrice produse în perioadele de consum redus (prin funcţionarea în regim de pompaj, cu acumularea apei în rezervorul superior) şi redarea acesteia în SEN, în perioadele de consum maxim (prin funcţionarea în regim de turbinare, cu evacuarea apei în rezervorul inferior).

În prezent, în Comunitatea Europeană sunt în funcţiune 170 de centrale de pompaj, cu o putere instalată totală de 45.000 MW, iar alte 60 de centrale de pompaj se afla în diverse faze de construcţie. Centralele de pompaj sunt necesare dezvoltării sectorului energetic european, în mod deosebit integrării capacităţilor de producere a energiei electrice pe baza energiei eoliene şi a energiei solare, se precizează în documentul citat.

Guvernul arată că Sistemul Electroenergetic Naţional este pus în dificultate deosebită în perioadele în care centralele eoliene sau fotovoltaice lucrează la putere maximă, astfel încât, pe de o parte, capacităţile de producţie din tehnologiile clasice sunt puse în situaţia de a reduce producţia pentru a permite preluarea prioritară a energiei verzi, potrivit legii de sprijin, dar, pe de altă parte, sunt ţinute de obligaţia de a sta la dispoziţia SEN pregătite să reînceapă producţia imediat ce se reduce puterea livrată de centralele eoliene sau fotovoltaice.

"Regimul tehnico-economic la care sunt obligate săfuncţioneze centralele electrice clasice este extrem de păgubos, având costuri deosebit de ridicate pentru fiecare pornire/oprire intempestivă, costuri deosebit de ridicate şi randament foarte scăzut în regimul tehnic de funcţionare la minim (în aşteptarea comenzii ce va fi primită de la Dispecerul Energetic Naţional (DEN), pentru intrarea în funcţiune imediat ce scade producţia de energie verde), respectiv grad de poluare deosebit de ridicat atunci când funcţionează la minim tehnologic, generând până la de trei ori mai multe gaze cu efect de seră (CO2/MWh) decât în regimul de funcţionare optim tehnologic", spune Executivul.

Riscuri pentru siguranța funcționării SEN

Dincolo de disconfortul de ordin economic, SEN se confruntă cu riscuri majore în ceea ce priveşte siguranţa funcţionării, iar fenomenul este în curs de accentuare, cel puţin până la sfârşitul anului 2016, dată când încetează acreditarea, potrivit legii, de noi capacităţi de
producţie a energiei verzi care beneficiază de schema de sprijin cu certificate verzi.

Pe de altă parte, proiectul realizării reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă presupune ca acestea să dispună cu atât mai mult de condiţii tehnice pentru a funcţiona în bandă, în condiţii de siguranţă şi uniformitate, într-o piaţă în care „dinţii de fierăstrău” ai curbelor de producţie/consum orar/zilnic sunt tot mai ascuţiţi şi mai imprevizibili.

"Toate aceste condiţii tehnico-economice la nivelul SEN generează nevoia acută de dezvoltare a infrastructurii de bază pentru stocarea energiei electrice şi pentru echilibrarea stabilă a SEN, prin construirea şi operarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj", conchide Guvernul.

Număr "semnificativ" de investitori interesați

Reprezentanţii Hidro Tarniţa, compania de proiect care intenţionează să construiască o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj de un miliard de euro în judeţul Cluj, au declarat, recent, că un număr "semnificativ" de investitori sunt interesaţi de investiţie.

"Informăm publicul interesat cu privire la faptul că, încă din a doua zi de la deschiderea procedurii, au fost înregistrate atât o primă plată efectivă a preţului prevăzut mai sus (preţul de 12.000 euro pentru achiziţia documentaţiei de precalificare - n.r.), cât şi un număr semnificativ de investitori efectiv interesaţi, care se află în curs de pregătire a formalităţilor de plată şi de obţinere a împuternicirilor autentice necesare ridicării ocumentaţiilor, conform pocedurii", se arată într-un comunicat al Hidro Tarniţa.

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti ar urma să fie construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald. Unitatea este prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare. În timpul construcţiei centralei vor fi create peste 4.000 de locuri de muncă.

Anunțul internațional privind procedura de selecție a investitorilor pentru proiectul hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești a fost publicat pe 7 august. Lista investitorilor precalificaţi va fi publicată în 14 noiembrie.

Acţionarii Hidro Tarniţa sunt Electrica şi Complexul Energetic Hunedoara, fiecare cu câte 50% din acţiuni. La capitalul companiei Hidro Tarniţa vor participa Complexul Energetic Hunedoara, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia şi Societatea de Administrare pentru Participaţii în Energie (SAPE), alături de investitori care urmează să fie selectaţi. SAPE a fost înfiinţată ca să gestioneze pachetele minoritare de acţiuni cu care a rămas Electrica SA la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice privatizate.