Energy Report

Încheiere pașnică a conflictului româno-kazah?!

Saga negocierilor dintre guvernul României și kazahii de la KazMunaiGas (KMG) e pe punctul de a se încheia (a câta oară?!). Deal-ul pare extrem de favorabil statului român, care ar urma să primească și 200 milioane de dolari și ar rămâne și acționar în companie, dar și într-un fond de investiții creat de grupul kazah.

Potrivit surselor Economica.net, într-o primă fază, kazahii vor răscumpăra de la Guvernul României 26% din acţiunile societăţii Rompterol Rafinare Constanţa (rafinăria Petromidia), pentru care vor plăti, direct, statului român 200 de milioane de dolari. Statul va rămâne acţionar semnificativ la rafinărie, cu circa 18%, şi s-a angajat să nu vândă pachetul de acţiuni timp de cel puţin trei ani de zile. Dacă va vinde după acest interval de timp, grupul Rompetrol va avea drept de preemţiune la cumpărare. Preţul plătit de kazahi este mai mare decât ce valoarea de piaţă a pachetului. La cotaţiile actuale ale titlului RRC, valoarea întregului pachet de circa 44% al statului ar fi de circa 290 de milioane de dolari. Ulterior acestei tranzacţii cash, grupul KazMunaiGas va crea un fond de investiţii în care va pune, iniţial, 150 de milioane de dolari. Statul român va fi acţionar la acest fond, cu 20%, participaţia în valoare de 30 de milioane de dolari fiind oferită de compania kazahă cu titlu gratuit. Fondul de investiţii, care va atrage, pe lângă contribuţia KazMunaiGas, şi finanţări suplimentare de pe piaţa financiară, este creat cu rolul de a creşte atât valoarea activelor actuale ale grupului Rompetrol, cât şi pentru extinderea acestuia în zona Mării Negre. Fondul ar putea atrage, atât de la compania kazahă, cât şi de la bănci, fonduri de peste un miliard de dolari.

Capital ne anunță că aproape că nicio altă țară din Uniunea Europeană nu a construit atât de multă conductă de petrol, așa cum a făcut România în ultimii 20 de ani. Aceasta este concluzia celui mai recent raport al Comisiei Europene ce conține date statistice cu privire la infrastructura din Europa, care are cifre până în 2009, acesta fiind anul cu cele mai noi date.  Astfel, în anul 1990, România avea aproape 3700 de km de conductă de petrol, conform raportului Comisiei Europene publicat anul trecut, mai mult decât state precum Germania, Polonia sau Marea Britanie. La acea dată, doar Italia și Franța erau singurele state europene, din cele actual membre ale UE. Lungimea rețelei de conducte de petrol a crescut în anul 2009 la nivelul de 5260 de km, cu peste 1500 de km față de nivelul din 1990.

Ziarul Financiar se înreabă dacă nu cumva a trecut vremea marilor proiecte din energie. În loc de a sta blocată în mari proiecte energetice, aşa cum sunt reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa-Lă­puş­teşti, România ar trebui să-şi orien­teze strategia energetică spre proiecte mai fle­xibile, de dimensiuni mai mici, care presupun investiţii mai reduse, cred oamenii din domeniu, citați de ZF.