Energy Report

Listele incomplete cu creditori - motivul respingerii cererii de intrare în insolvență a Rompetrol SA

Cererea SC Rompetrol SA de intrare în insolvență a fost respinsă de Tribunalul București pe motiv că a depus liste extrem de incomplete ale creditorilor, nefiind clar nici măcar statutul juridic al acestora, persoane fizice sau juridice.

Magistrații Tribunalului București au remarcat, potrivit Profit.ro, că Rompetrol s-a mulțumit să indice, în cazul unora dintre creditori, doar țara în care domiciliază sau își au sediul. “În cauză, judecătorul sindic reține că societatea debitoare nu a depus toate documentele (…), respectiv adresele tuturor creditorilor și nici cauza creanțelor. Astfel, pentru o parte din creditori nu au fost menționate în mod complet adresele, fiind trecut în listă doar statul în care aceștia domiciliază ori își au sediul. Pentru o parte din creditori nu se indică nicio adresă, iar pentru alți creditori, care nu au menționate adresele, nu se poate stabili dacă aceștia sunt persoane fizice sau juridice, rezultând, în mod evident, imposibilitatea aflării adreselor acestor persoane, de către administratorul judiciar, în cazul deschiderii procedurii”, explică magistrații, prin Sentința civilă nr. 5337.

Potrivit judecătorilor, Rompetrol nu a indicat care dintre creditori sunt angajați ai companiei și care nu, în aceste condiții fiind imposibilă notificarea creditorilor externi.

Instanța a mai reținut și că avocații Rompetrol au refuzat să completeze aceste date, cu toate că instanța le-a pus în vedere acest lucru, desi nu era obligată: “Deși indicarea lipsurilor cererii nu este obligatorie, debitoarei, prezentă prin avocat, i s-au pus în vedere lipsurile listei creditorilor, însă aceasta a arătat faptul că nu este necesar să depună această listă în mod complet, ceea ce echivalează cu un refuz”.

În urmă cu patru luni, kazahii de la KazMunaiGas (KMG) au decis ca una din companiile membre ale grupului, Rompetrol SA, să ceară intrarea în insolvență, pentru a se putea reorganiza protejându-se de creditori.

Potrivit comunicatului companiei, creditorul împotriva căruia vrea să se protejeze este statul român, căruia ar trebui să-i plătească 58,5 milioane de dolari, în solidar cu fostul șef al Direcției de Evaluare a Veniturilor Publice al MFP din perioada precedentă preluării companiei de KMG, Petrică Grama și directorul economic al Rompetrol SA din “era” Patriciu, Alexandru Bușcă, ca urmare a unei decizii a Curții de Apel București, referitoare la celebra creanță istorică Libia, recuperată de Rompetrol SA la începutul anilor 2000 și virată către bugetul de stat doar parțial.

Potrivit deciziei Curții de Apel, fostul proprietar Rompetrol, Dinu Patriciu și alți asociați ai săi s-au constituit în anii ’90 într-un grup organizat pentru a participa la privatizarea Rompetrol.

“Interesul acestui grup a fost, pe de o parte, de a intra în posesia creanțelor gestionate de Rompetrol provenite din contracte de cooperare economică internaţională încheiate înainte de 31 decembrie 1989 care generau sume de bani destinate bugetului de stat şi, iar pe de altă parte de a avea la dispoziţie societăţi comerciale care prin natura obiectului lor de activitate permiteau rulajul unor mari sume de bani (cash flow) prin contracte economice interne şi externe , dar care , în acelaşi timp, să se afle şi în sfera de interes a statului român. În aceste împrejurări, în perioada anilor 1999-2004 grupul infracţional astfel organizat şi-a realizat scopul de însuşire a creanţei statului român rezultată din Acordul de cooperare economică internaţională cu statul libian, de decapitalizare a Rafinăriilor Vega şi Petromidia, de însuşire şi folosire în propriul interes a sumelor de bani colectate şi destinate bugetului de stat , dar şi de a transfera sume de bani către societăţile membre ale grupului înfiinţate în paradisuri fiscale şi nu în ultimul rând crearea, în mod artificial, de lichidităţi prin listarea la bursă a Rafinăriei Petromidia”, se precizează în decizie.

Dinu Patriciu și directorul economic al Rompetrol SA de la acea vreme, Alexandru Bușcă, au susținut în timpul procesului că drepturile de creanță născute împotriva societății Repsol aparțin patrimoniului Rompetrol of Libia și după dizolvarea și lichidarea acesteia, Rompetrol SA. Ei au susținut caracterul nelegal și neconstituțional al celor două hotărâri de guvern care reglementau obligativitatea virării la bugetul de stat a sumelor de bani rezultate din acordul EPSA.

Interesant este că Rompetrol SA a achitat statului sumele aferente unei părți din creanța recureată, și anume 45 milioane de dolari. În cadrul procesului însă, inculpații au precizat “în legătură cu suma de 45 milioane USD plătită de Repsol Exploracion Spania în luna februarie 1995 din care SC Rompetrol SA a plătit bugetului de stat sumele cuvenite conform actelor normative în vigoare, după reţinerea cheltuielilor proprii efectuate de societate, inculpatul Patriciu Dan Costache a arătat că aceasta s-a datorat erorii de fapt şi de drept în care s-a aflat conducerea Rompetrol SA la aceea dată în ceea ce priveşte titlul legal al dreptului la preţ, respectiv legalitatea solicitării guvernului prin HG 21/1995 şi prin „obedienţa comodă a membrilor conducerii Rompetrol SA faţă de autoritatea guvernamentală, a cărei limitare prin principiile legalităţii şi separaţiei puterilor în stat nu era încă ferm şi constant cristalizată în practică”. Atât inculpatul Patriciu Dan Costache cât și inculpatul Bucșă Alexandru au susținut că Notificarea din 16 decembrie 1999 către ministerul finanțelor şi lipsa unei opinii contrare din partea ministerului finanţelor au confirmat că SC Rompetrol SA este titularul creanţei şi are dreptul de a dispune asupra acesteia”

Fostul șef al Direcției de Evaluare a Veniturilor Publice al MFP, Petrică Grama, a fost considerat complice de către Curtea de Apel: “Curtea reţine că inculpatul Grama Petrică a avut cunoştinţă despre încasarea unei tranşe de 10 milioane USD de către Rompetrol SA, sumă pe care SC Rompetrol SA trebuia să o vireze bugetului de stat, iar prin primirea notificării, repartizarea formală a acesteia unei persoane care urma să se pensioneze în scurt timp deşi competenţa de soluţionare a adresei aparţinea unei alte direcţii, a ajutat şi sprijinit cu intenţie acţiunea reprezentanţilor SC Rompetrol SA de însușire, folosire şi traficare a sumelor provenite din plăţile compensatorii efectuate de Repsol Exploracion Spania, având un rol bine determinat, în timp, în cadrul pluralităţii infracţionale constituite.”