Energy Report

Americanii avertizează Guvernul român pe tema majorării redevențelor și critică "taxa de stâlp"

Ambasada Statelor Unite la București se declară dispusă să lucreze alături de Guvernul român pentru punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, în legătură cu modificarea redevențelor pentru petrol și gaze. Instituția a avertizat că interesul investitorilor străini penru România ar putea să scadă dacă autoritățile nu organizează consultări transparente şi nu realizează studii privind impactul modificării sistemului de redevenţe petroliere și a criticat graba și opacitatea cu care s-a introdus taxa pe construcțiile speciale.

"Ambasada sprijină cu hotărâre o mai mare transparență și consultarea de către Guvern a tuturor părților implicate, inclusiv reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile, asupra chestiunilor legate de reglementare și de legislația fiscală, inclusiv în ceea ce privește anticipata modificare a regimului redevențelor pentru petrol și gaze. De exemplu, suntem gata să lucrăm alături de guvern pentru a ajuta la punerea la punct a unui plan detaliat privind derularea de consultări transparente cu toate părțile interesate în chestiunea redevențelor pentru petrol și gaze. Sperăm că o astfel de abordare ar putea deveni un model de bune practici, pentru asigurarea transparenței în luarea de decizii economice și în alte domenii", a declarat însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Duane Butcher, într-un discurs prilejuit de aniversarea a trei ani de la listarea la Bursa de Valori București (BVB) a Fondului Proprietatea.

Butcher a mai arătat că interesul investitorilor străini pentru România ar putea să scadă dacă statul român îşi elaborează strategia energetică într-un mod netransparent, dacă nu aplică eficient principiile de guvernanță corporativă în toate companiile de stat şi dacă nu organizează consultări transparente şi nu realizează studii privind impactul modificării sistemului de redevenţe.

Benjamin Franklin și "taxa de stâlp"

"Benjamin Franklin, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite, a spus că <Nimic nu este sigur pe lume, exceptând moartea și taxele>. Companiile care operează în România au aflat că aici nici în privința taxelor nu este nimic sigur", a punctat însărcinatul cu afaceri al SUA.

Duane Butcher a ținut să sublinieze că Ambasada SUA la București a remarcat dezamăgirea companiilor și a altor părți interesate, cauzată de faptul că guvernul a ales să adopte și să publice în Monitorul Oficial ordonanța de urgență privind impunerea unei taxe pe construcțiile speciale pe 15 noiembrie, la doar o zi după ce proiectul de ordonanță fusese publicat, pentru consultare, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

"Este limpede că nu este suficientă o zi pentru a avea loc o consultare efectivă cu părțile interesate. Guvernul nu a făcut un studiu de impact pentru a evalua efectele noii taxe asupra companiilor vizate, din care multe sunt controlate de stat, sau veniturile care ar urma să fie colectate de pe urma taxei", a declarat Butcher.

Acesta a mai spus că ambasada încurajează MFP să se consulte cu toate părțile interesate, inclusiv cu toate companiile afectate de noua taxă, înainte de a implementa decizia impunerii noii taxe pe construcțiile speciale.

"Încurajăm, de asemenea, Parlamentul să se consulte cu companiile afectate de noua taxă atunci când va lua în discuție ordonanța de urgență a Guvernului, pentru a evita ca taxa să devină o formă de penalizare a investițiilor", a adăugat însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti.

Unii vorbesc de triplarea redevențelor

Companiile care produc petrol şi gaze naturale plătesc în prezent redevenţe cuprinse 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcămintelor de hidrocarburi. Aceste niveluri ale redevenţelor au fost fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014 inclusiv, fiind stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV.

La începutul anului trecut, premierul Ponta a anunţat că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015, precizând că va discuta pe această temă cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.

Pe de altă parte, într-un raport recent, analiștii Erste Group spun că se așteaptă ca, începând cu anul 2015, nivelul redevențelor petroliere din România să se tripleze, față de situația din momentul de față, ceea ce, pentru OMV Petrom, ar însemna o majorare a redevenței medii plătite pentru producția de hidrocarburi de la 7,5% la 22,5%.

Cei de la Erste precizează că, de asemenea, este posibil ca România să implementeze un sistem cu totul nou de taxare a producției de hidrocarburi sau să îl simplifice pe cel complex aflat în prezent în vigoare.

"Există zvonuri despre stabilirea de cote de redevență diferite pentru petrol și gaze și, de asemenea, pentru producția onshore și cea offshore. Odată cu schimbarea sistemului de redevențe, la sfârșitul lui 2014, va expira și actualul impozit de 60% pe veniturile suplimentare obținute de producători ca urmare a liberalizării prețurilor la gaze naturale", afirmă analiștii Erste Group.

Se penalizează investițiile

La începutul lunii noiembrie a anului trecut, Guvernul a anunţat că va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, reprezentând 1,5% din valoarea activului.

Sunt considerate construcții speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice.

Tot în această categorie intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de racire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de imbunatatiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare.

Fondul Proprietatea (FP) estima, tot anul trecut, că statul va încasa în 2014, din taxa pe construcţii speciale, între 700 milioane lei şi 900 milioane lei numai de la companiile unde este Fondul acţionar, peste suma totală avansată de autorităţi, de aproape 500 milioane lei.

Fondul Proprietatea are acţiuni la companii importante vizate de această taxă, precum OMV Petrom (18,99%), Hidroelectrica (19,94%), Romgaz (14,99%), Nuclearelectrica (9,72%) Transgaz (14,98%), Transelectrica (13,49%), Conpet (29,7%), GDF Suez Energy România (12%).

Tot anul trecut, CFO-ul OMV, David G. Davies, declara că introducerea taxei pe construcțiile speciale este un semnal prost pentru investiţii. "Practic te determină să nu mai investeşti. Va avea un impact negativ asupra profitabilităţii Petrom şi a capacităţii de a investi. Unele proiecte de investiţii vor pica sub pragul de rentabilitate pentru că ţi se reduce randamentul cu 1,5%. Suntem în curs de evaluare a impactului financiar al acestei taxe. Suntem foarte îngrijoraţi. Ne va afecta abilitatea de a investi", spunea Davies.

Suprataxarea producției de gaze – rezultate dezamăgitoare

La începutul anului trecut, Guvernul a decis că, în intervalul 1 februarie 2013-31 decembrie 2014, va suprataxa cu 60% companiile care derulează activităţi de extracţie şi vânzare a gazelor naturale din România, inclusiv din perimetrele din Marea Neagră, taxă aplicată la veniturile suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sector.

Însă la finalul lunii octombrie, ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, a declarat că, deși la începutul anului se estimau încasări din această suprataxă de 230 milioane lei, veniturile nu s-au realizat decât undeva la 25-30% din suma preconizată.

El a adăugat însă că speră ca, pe finalul anului, să fie atrase sume mai mari din impozitul pe veniturile suplimentare obţinute de către companiile energetice ca urmare a liberalizării preţului la gaze, având în vedere că, faţă de perioada de vară, consumul de gaze este mai mare în ultimul trimestru.

Producţia internă de gaze naturale este asigurată aproape în totalitate de companiile OMV Petrom şi Romgaz Mediaş.