Energy Report

UPDATE: Polonia relaxează reglementările de mediu pentru explorări de gaze de șist

Ministerul polonez de profil intenționează să relaxeze reglementările de mediu în materie pentru a încuraja avansul mai rapid al lucrărilor de explorare pentru gaze de șist și pentru a reduce costurile investitorilor implicați în astfel de proiecte.

O serie de reguli vor fi clarificate, iar studiile de impact de mediu vor fi solicitate doar pentru spațiile propriu-zise de foraj, spre deosebire de legislația actuală, care impune efectuarea de astfel de studii pentru întreaga suprafață a unei concesiuni.

De asemenea, dezvoltatorii nu vor mai fi obligați să obțină noi autorizații de fiecare dată când vor să foreze mai adânc și în direcții diferite față de planurile inițiale, aprobate prin licențele de explorare. Polonia a acordat până în prezent 113 licențe de explorare pentru gaze de șist.

Potrivit noilor reglementări, companiile vor putea fora până la o adâncime de 5.000 de metri fără a a mai avea nevoie de nici un fel de autorizări suplimentare, care sunt prevăzute de legislația încă în vigoare. Aceste autorizări vor fi în schimb necesare în etapa producției propriu-zise de gaze de șist.

„Scopul nostru este ca producția de gaze de șist să demareze cât mai repede posibil, iar pentru asta este nevoie ca legislația să fie prietenoasă cu investitorii. Noile reglementări vor fi foarte atractive, probabil cele mai bune care puteau fi adoptate”, a declarat ministrul polonez al Mediului, Marcin Korolec, citat de Bloomberg.

Relaxare fiscală contra prezență în acționariat

Guvernul de la Varșovia va elabora și un proiect de modificare a statutului fiscal al industriei de petrol și gaze, prin care nivelul de impozitare al producției de hidrocarburi va fi plafonat la 40% din profit.

Pe de altă parte, se vrea înființarea unei companii de stat care să supervizeze toate activitățile de producție de petrol și gaze și care să devină acționar la firmele și consorțiile înființate pentru derularea de activități de producție. În plus, va fi creat un „fond al hidrocarburilor”, controlat tot de stat, unde vor fi vărsate veniturile încasate din taxele și redevențele aferente activității de explorare.

Potrivit proiectului, respectiva companie de stat va acoperi cel mult 5% din costurile companiilor de producție la care va fi acționară și nu se va implica direct ca operator în activitățile de producție.

Ce are de invatat Romania din experienta poloneza a gazelor de sist

S-ar putea spune ca drumul Poloniei spre „independenta energetica” este blocat de ciocarlii si soimi, dar si de fermieri locali, care ezita sa le acorde companiilor de explorare si exploatare a gazelor de sist acces la terenurile pe care sunt proprietari.

Polonia are cele mai mari rezerve de gaze de sist din Uniunea Europeana, estimate la o „durata de viata” de 50 de ani, care ar putea elibera statul polonez de dependenta energetica fara de Rusia, potrivit Institutului Geologic al Poloniei, transmite Bloomberg.

Insa pentru a se putea demara exploatarea acestor resurse, guvernul de la Varsovia trebuie sa calmeze ingrijorarile minoritatii etnice casubiene, ale fermierilor, ale activistilor ecologisti si ale industriei turistice, care se tem ca tehnologia fracturarii hidraulice va polua apele poloneze.   

Companii multinationale, precum ConocoPhillips si Chevron, sau firma locala Polskie Gornictwo Naftowe i Gazownictwo ar putea cheltui circa 4,5 miliarde de dolari in urmatorii 10 ani pe instalarea de sonde de explorare, pentru a ajunge la rezervele de gaze de sist, situate si la adancimi de 5 kilometri, pe sub elemente care fac parte din patrimoniul natural al Poloniei.

In plus, explorarile ar putea duce la distrugerea retelei de drumuri care leaga intre ele satele traditionale poloneze din nordul tarii. Anul trecut au fost finalizate cu 25% mai putine sonde de explorare decat estimase initial Ministerul Mediului de la Varsovia, unele proiecte fiind intarziate.

„Oamenii din regiune au legaturi afective puternice cu pamanturile lor, pe care le-au mostenit din generatie in generatie. Pentru ei, valoarea unei case batranesti este inestimabila si nu poate fi tradusa in termeni de piata”, spune Malgorzata Klawiter, insarcinat cu afaceri legate de gaze de sist al guvernatorului regiunii Pomerania, care se ocupa de promovarea proiectelor de explorare si de comunicarea dintre industria de profil si comunitatile locale.

Potential urias

Ministerul polonez al Mediului se asteapta ca firmele de profil sa instaleze 39 de sonde de explorare anul acesta, mai mult decat dublul mediei anualizate din ultimele 30 de luni, ca urmare a faptului ca autoritatile intentioneaza sa simplifice legislatia legata de standardele de mediu.

In iulie, Exxon Mobil, cea mai mare companie energetica a lumii ca valoare de piata, s-a retras din Polonia, invocand rezultatele „dezamagitoare” inregistrate de primele sale sonde de explorare. O alta firma, Talisman Energy Inc, ar putea abandona si ea Polonia, pentru a se concentra pe zacaminte de gaze de sist din America de Nord.

Polonia detinea cele mai mare rezerve de gaze neconventionale din Europa in 2011, cu rezerve tehnice totale recuperabile de 57 de mii de miliarde de metri cubi, cantitate cu 33% mai mare decat cea din zacamantul Marcellus din America, potrivit datelor US Energy Information Administration.

Datele administratiei de la Washington arata ca majorarea productiei locale de petrol si gaze a facut ca Statele Unite sa-si satisfaca, exclusiv din livrari interne, 84% din necesarul de consum de energie in primele 10 luni din 2012, existand mari sanse ca statistica finala sa afiseze cea mai mare rata anuala din 1991 incoace.

Polonia, care importa doua treimi din necesarul sau de gaze naturale din Rusia, de la Gazprom, intentioneaza sa-si dubleze productia locala pana in 2019, pentru a-si consolida pozitia de negociere inainte de startul discutiilor privind reinnoirea contractului pe termen lung cu rusii, care expira in 2022.

Proteste

In Franta, Olanda, Cehia, Bulgaria si, partial, in Germania exista diferite forme, mai dure sau mai permisive, de restrictionare a exploatarii gazelor de sist prin tehnologia fracturarii hidraulice, ca urmare a unei serii de proteste publice similare celor din Statele Unite.

Tehnologia presupune pomparea la mare adancime si cu mare presiune a milioane de litri de apa sarata amestecata cu un „cocktail” de substante chimice, ce are ca efect sfaramarea rocilor subterane si eliberarea gazului natural. Proprietarii americani din Pennsylvania, Texas si Wyoming s-au plans in multiple randuri ca sursele lor de apa sunt contaminate de chimicalele si de gazul metan provenit de la exploatarile de gaze de sist. 

Desi Polonia este, probabil, una dintre jurisdictiile cele mai „prietenoase” din lume cu explorarile pentru gaze de sist, potrivit Deutsche Bank, si Marea Britanie a inlaturat de curand, in decembrie 2012, o interdictie cu privire la utilizarea tehnologiei fracturarii hidraulice, iar Ucraina a inceput sa-si concesioneze zacamintele companiilor de explorare.

Guvernul Romaniei a anuntat in ianuarie ca este interesat de explorarile pentru gaze de sist, desi moratoriul asupra fracturarii hidraulice, adica asupra exploatarii propriu-zise a zacamintelor respective, ramane in vigoare.

Soimul si ciocarlia  

Dupa ce procesele de explorare au incetinit anul trecut, guvernul de la Varsovia a decis sa simplifice legislatia de mediu destinata protectiei speciilor rare, care le impunea investitorilor sa obtina noi permise de fiecare data cand intentionau sa foreze la o adancime mai mare sau intr-o directie diferita de cea aprobata initial.

„Companiile de explorare trebuie sa intocmeasca si sa depuna studii de impact asupra mediului chiar daca nu poate fi vorba de nici un fel de impact real asupra mediului, ceea ce genereaza intarzieri si costuri suplimentare”, a declarat, recent, ministrul polonez al Mediului, Marcin Korolec.

Companiei poloneze Polskie Gornictwo (PGNiG) i-a trebuit aproape un an pentru a primi toate aprobarile necesare inainte de a incepe sa foreze orizontal pe concesiunea detinuta langa Bytow, un oras cu 17.000 de locuitori, fondat in secolul al XII-lea. Procesul a devenit si mai complicat dupa ce, in timpul efectuarii „inventarului” biologic obligatoriu impus de legislatia de mediu, in zona au fost vazute exemplare dintr-o anumita specie de soim, cu o anvergura a aripilor de 1,65 de metri.

„Un naturalist angajat pentru acest inventar a vazut un soim. Pasarea zbura in cerc, simtind, probabil, curentii de aer mai cald care veneau de la instalatia de foraj”, spune vicepresedintele PGNiG, Miroslaw Szkaluba.

In cadrul inventarului a mai fost descoperita si o ciocarlie, care isi facuse cuib in apropierea locatiei de foraj. Intrucat ambele sunt specii protejate, PGNiG a trebuit sa obtina aprobarea de a alunga pasarile de acolo, intrucat in caz contrar ar fi trebuit sa opreasca orice activitate si sa astepte terminarea sezonului de cuibarit. Lucrarile de foraj au inceput luna trecuta.

Camion cu substanta periculoasa, rasturnat

In Statele Unite, unde „boom-ul” extractiei de gaze de sist a redus pretul la gaze naturale la minimul ultimilor 10 ani in 2012, legislatia nu impune companiilor sa efectueze studii suplimentare de impact de mediu atata timp cat acestea foreaza intr-o singura formatiune geologica. In Canada, toate avizele, aprobarile si autorizatiile necesare se obtin de la un asa-numit „ghiseu unic”, ceea ce usureaza mult povara birocratica.

BNK Petroleum Inc, un producator de petrol si gaze din SUA care opereaza concesiuni in Polonia, s-a confruntat cu intarzieri similare cand a vrut sa inceapa sa foreze orizontal si la adancime mai mare decat prevedea autorizatia obtinuta initial. Desi procesul de obtinere a noilor aprobari necesare ar putea dura inca cateva luni, cei de la BNK Petroleum spun ca sunt hotarati sa astepte si nu intentioneaza sa se retraga din Polonia.

„Am cheltuit deja multi bani pe foraje in Polonia si credem ca am descoperit o zona extrem de promitatoare din punct de vedere comercial pentru exploatarea gazelor de sist. Suntem increzatori ca, in viitor, tot acest proces de autorizare va fi simplificat si dinamizat, fara a afecta deloc necesitatea de a proteja mediul, protectie dorita atat de guvern, cat si de industrie”, a declarat CEO-ul companiei, Wolf E. Regener.

In vara trecuta, in timp ce compania astepta aprobarile necesare pentru a incepe sa foreze la adancime mai mare, o cisterna care fusese inchiriata de cei de la BNK pentru a transporta lichid necesar fracturarii hidraulice s-a rasturnat pe sosea. Nu au fost raniti sau prejudicii de mediu imediate, insa circa 12 metri cubi de mal de foraj, continand 0,1% biocid, au patruns in pamant si au ajuns in cele din urma intr-un rau. Substanta este potential periculoasa atat pentru natura, cat si pentru sanatatea umana.

Campanie de promovare

Accidentul a demonstrat cat de riscanta este tehnologia fracturarii hidraulice si substantele necesare acesteia, pentru mediu si pentru viata celor care depind de pamant, spune Malgorzata Nowotnik, proprietara unei ferme agroturistice situate la 30 de kilometri de locatia de foraj.

„Exploararea de-abia a inceput, iar malul s-a deversat deja. Ce se va intampla cand lucrarile vor capata amploare mai mare? Poti controla cateva sonde, dar nu sute de mii”, isi exprima ea ingrijorarea.

Ea adauga ca isi face probleme in legatura cu riscul contaminarii apelor din regiune in urma aplicarii fracturarii hidraulice, desi forajul este interzis pe ferma ei personala, care este protejata de programul UE Natura 2000 de conservare a biodiversitatii, program care acopera 19% din teritoriul Poloniei.

Ministerul Mediului din Polonia se asteapta ca, pana in 2021, sa fie finalizate peste 300 de sonde de forare. Fiecare va avea un cost estimat de 15 milioane de dolari, potrivit lui Jacek Krawiec, CEO-ul PKN Orlens SA, cea mai mare companie petroliera poloneza, care deruleaza si lucrari de explorare pentru gaze de sist.

La Gdansk, capitala Pomeraniei, unde licentele de explorare obtinute de companiile care cauta gaze de sist acopera 85% din teritoriu, Malgorzata Klawiter, insarcinat cu afaceri legate de gaze de sist al guvernatorului regiunii, pregateste o campanie de informare si promovare in care intentioneaza sa ii implice pe localnici, alaturi de investitori si de autoritatile locale. Scopul este acela ca productia de gaze de sist sa demareze in 2015.

Cei mai multi dintre cei 228.000 de membri ai minoritatii etnice casubiene din Polonia traiesc in Pomerania.

„Forajele vor avea un impact direct asupra unui numar foarte mare de oameni si de comunitati. Ar fi ceva absolut iresponsabil sa nu incerci sa le furnizezi informatii si sa intri in dialog cu ei, chiar daca, in cele din urma, nu e sigur daca oamenii din regiune vor sprijini sau nu exploatarea gazelor de sist”, conchide Klawiter.