Energy Report

Bruxelles-ul neagă orice implicare în eșuarea privatizării companiei de gaze elene DEPA, care ar fi urmat să fie preluată de Gazprom

După principiul "cine se scuză, se acuză", Comisia Europeană a negat orice implicare în procesul de privatizare a companiei de explorare și producere a gazelor din Grecia, DEPA, proces eșuat în urma retragerii principalului candidat, gigantul rus Gazprom.

Deși ar fi vrut să strângă 1,8 miliarde de dolari din privatizarea DEPA și DESFA (compania de transport de gaze elenă), bani absolut necesari acoperirii deficitului bugetar aflat în continuare la un nivel extrem de ridicat, guvernul grec, după mai multe săptămâni de negocieri bilaterale cu Gazprom, nu a primit nici o ofertă până la expirarea termenului, din lunea aceasta. Oficialii greci au acuzat, de altfel, Bruxelles-ul pentru eșuarea negocierilor cu Gazprom, susținând că UE a făcut presiuni, temându-se că gigantul rus își va spori influența, și așa extrem de mare, pe piața europeană.

“Referitor la privatizarea DEPA, Comisia Euroneană nu a avut nicio influență asupra procesului și nu a avut niciun contact cu Gazprom pe această temă", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei, susținând că "procesul de privatizare din Grecia este responsabilitatea gvernului elen și este condus de Fondul de Dezvoltare al Activelor Republicii Elene.

Juncker "nu poate nici să confirme nici să nege" implicarea CE

Anterior, în cursul unei întrevederi avute cu premierul luxembourghez Jean-Claude Juncker, la Atena, primul ministru grec, Antonios Samaras, declarase, pe fondul speculaţiilor că Bruxelles-ul a blocat oferta Gazprom pentru DEPA, că procedura de privatizare a fost corectă şi a atribuit eşecul unor motive independente de Grecia. La rândul său, Juncker a declarat că "nu poate nici să confirme nici să nege" că Bruxelles-ul a jucat un rol, dar a spus că dacă CE a împiedicat vânzarea DEPA ar trebui "să îşi asume responsabilitatea".

Samaras a exclus totodată adoptarea unor noi măsuri de austeritate, pentru a compensa eşecul privatizării DEPA. Guvernul de la Atena a anunţat că va lansa o nouă licitaţie, dar există temeri legate de impactul asupra deficitului bugetar al veniturilor lipsă care urmau să fie obţinute din vânzarea distribuitorului de gaze asupra programului de austeritate.

"Planurile de privatizare vor continua. Indiferent de problemele care vor apărea, acestea vor fi depăşite. Afirmaţiile că vor fi necesare noi măsuri sunt absurde", a spus Samaras.

Atena visa la un gaz mai ieftin 

Furnizor a peste 60% din gazul consumat de eleni, Gazrom ar fi urmat să fie singurul ofertant pentru DEPA, însă gigantul rus a decis să nu depună o ofertă fermă din cauza unui dezacord legat de preţul la care ar fi urmat să fie livrate gaze populaţiei, potrivit unor surse citate de publicaţia elenă Capital. Grecia plăteşte în prezent pentru gazele importate din Rusia cu 30% peste preţul mediu de la nivelul Uniunii Europene, iar guvernul de la Atena spera să obţină un preţ mai mic.

Singura companie care a concurat Gazprom pentru preluarea DEPA este M&M Gas, companie mixtă între companiile elene Motor Oil şi Mytilineos, dar potrivit unor surse nici M&M nu a depus o ofertă până la termenul limită.

Chiar dacă exporturile sale au scăzut în ultimii ani ca urmare a recesiunii care străbate Bătrânul Continent și a concurenței în ascensiune, Gazprom furnizează deja aproape o pătrime din gazul natural consumat de statele membre UE.