Energy Report

Ucraina ar putea alege ieftinirea gazelor cumpărate de la ruși în locul apropierii de UE

Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, se va întâlni astăzi cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru o rundă de negocieri extrem de dure cu privire la prețul gazelor rusești importate de Ucraina. Este foarte posibil ca ucrainienii să fie obligați să accepte o serie de compromisuri semnificative în aceste discuții, pentru a a obține o reducere de preț de la ruși, compromisuri care însă ar fi de natură să răcească relațiile Ucrainei cu Uniunea Europeană.

La sfârșitul săptămânii trecute, Ianukovici a sugerat, de altfel, că ar putea accepta pretențiile Rusiei, care vrea, printre altele, ca Ucraina să îi cedeze controlul asupra rețelei sale naționale de transport de gaze, prin intermediul căreia sunt livrate mai mult de jumătate din exporturile anuale ale Rusiei către UE.

O altă cerință a rușilor, condiție pentru renegocierea contractului de livrare de gaze cu ucrainienii, este aceea ca Ucraina să se alăture unei uniuni vamale și comerciale din care ar mai face parte Rusia și Belarus. Autoritățile de la Kiev au refuzat până în prezent să se alăture acestei uniuni vamale, întrucât acest lucru le-ar periclita perspectiva semnării unui acord comercial extrem de rentabil cu Uniunea Europeană. În consecință, până acum, partea ucraineană nu a reușit să convingă Moscova să reducă prețul la gaze. 

„Prețul pe care îl plătim pentru gazele rusești, de circa 430 de dolari pe mia de metri cubi, este ca un ștreang atârnat de gâtul Ucrainei. Este cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm în prezent”, a declarat Ianukovici vinerea trecută, adăugând că, pe baza termenilor contractului semnat cu Rusia de fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko în 2009, semnătură pentru care, de altfel, aceasta execută în prezent o sentință penală, Ucraina plătește anual pentru gazele rusești circa 6 miliarde de dolari.

Gazprom ar putea închiria conductele ucrainene

Ianukovici a sugerat că autoritățile de la Kiev sunt gata să facă anumite compromisuri cu privire la subiectul cedării către Rusia a controlului asupra rețelei naționale ucrainene de transport de gaze, prin care rușii exportă gaz câtre Europa.

„Nu vrem să ne cedăm suveranitatea națională în această chestiune și nu vom face asta. Însă este limpede că trebuie să facem anumite concesii pentru a convinge Rusia să modifice contractul de livrare de gaze”, a arătat președintele Ucrainei.

El a mai indicat că o posibilă soluție ar fi aceea a înființării unui joint-venture între Ucraina și Rusia, în care monopolul rusesc Gazprom să închirieze, integral sau parțial, sistemul de conducte de gaze al Ucrainei.

„Propunerea noastră este foarte simplă. Rețeaua de transport de gaze va râmâne în proprietatea statului ucrainean. Poate că o altă companie, care urmează să fie înființată, va închiria rețeaua, pentru a putea oferi garanții cu privire la volumele transportate și, în același timp, să deruleze lucrări de modernizare a conductelor”, a spus Ianukovici.

Avertismente de la UE

Discuțiile lui Ianukovici cu Putin vor avea loc la scurt timp după o rundă de convorbiri purtate de președintele ucrainean la Bruxelles, cu oficiali ai UE, ceea ce scoate în evidență faptul că Ucraina merge practic „pe sârmă”, încercând să păstreze un echilibru extrem de fragil între interesele sale geopolitice, strategice și economice, astfel încât să mențină relații bune atât cu Moscova, cât și cu blocul comunitar european.

Asta pentru că, potrivit declarațiilor oficiale ale conducerii Ucrainei, deși Rusia rămâne „partenerul strategic” al statului ucrainean, acesta și-a fixat ca priorități integrarea europeană și întărirea legăturilor cu UE.

De altfel, săptămâna trecută, oficiali UE l-au avertizat pe Ianukovici să nu se lase atras de perspectiva intrării Ucrainei într-o uniune vamală ex-sovietică dominată de Rusia, arătându-i că acest lucru ar fi incompatibil cu semnarea unui acord de liber-schimb între Ucraina și UE și ar pune în pericol și eventuala semnare, anul acesta, a unui acord politic de asociere dintre cele două entități.

Pe de altă parte, însă, UE cere Ucrainei îmbunătățirea situației drepturilor omului, inclusiv rezolvarea problemei condamnărilor penale motivate politic, referire directă la cazul Iuliei Timoșenko, subiect asupra căruia Ianukovici s-a arătat inflexibil.

Răspunzând întrebărilor ziariștilor pe această temă, Ianukovici a spus că, practic, Timoșenko a falsificat documente și a abuzat de puterea sa semnând o ordonanță de guvern care a stat la baza încheierii, în 2009, a contractului de livrare de gaze dintre Gazprom și compania ucraineană de stat Naftogaz.

„Timoșenko suferă pentru faptele sale, însă de ce trebuie să sufere și țara, plătind prețuri exorbitante din cauza acestui contract până în 2019?”, a declarat Viktor Ianukovici.

Refuză scumpirea gazelor cerută de FMI

La sfârșitul lunii februarie, președintele Ucrainei a declarat, într-un interviu televizat, că autoritățile nu vor majora prețul gazelor livrate populației, una dintre principalele condiții puse de FMI pentru acordarea unui nou împrumut stand-by.

În plus, Ucraina a criticat Comunitatea Energetică, parteneriatul dintre UE și o serie de state din sud-estul Europei pentru extinderea pieței unice de energie a UE în regiune, pentru că nu a tratat Ucraina ca pe un partener egal și nu a sprijinit-o în negocierile sale cu Rusia privind prețul gazelor.

Ianukovici a sugerat chiar că Ucraina s-ar putea retrage din Comunitatea Energetică, fapt care l-a făcut pe comisarul UE pentru Energie să-și exprime public îngrijorarea, dar, pe de altă parte, i-a determinat pe oficialii de la Bruxelles să promită că vor repune pe tapet proiectul modernizării rețelei ucrainene de transport de gaze pe bani europeni.

Potrivit analistului Arkadiusz Sarna de la Centre for European Studies, citat de Natural Gas Europe, declarația fermă a lui Ianukovici cu privire la refuzul de accepta scumpirea gazelor pentru populație, solicitată de FMI, exclude practic posibilitatea unui nou împrumut de la Fond pentru Ucraina, împrumut de care, totuși, Ucraina are mare nevoie, dat fiind situația sa economică și financiară extrem de vulnerabilă.

„O explicație ar fi că Ucraina se bazează pe un sprijin financiar substanțial de la Rusia, care ar putea fi inclus în acordul mai larg de renegociere a prețului gazelor rusești, alături de chestiunea cedării controlului asupra conductelor de gaze către Rusia, fără nici o implicare din partea UE, și de intrarea Ucrainei în uniune vamală cu Rusia. Renunțarea la acordul cu FMI, acord care presupune costuri sociale foarte mari pentru guvernul de la Kiev, este o provocare esențială pentru Ianukovici, în perspectiva alegerilor prezidențiale programate pentru 2015”, spune Arkadiusz Sarna.

În plus, arată acesta, criticile Ucrainei la adresa Comunității Energetice se leagă de procesul de renegociere a contractului de livrare de gaze cu Rusia, negocieri care ar fi incompatibile cu angajamentele asumate de Ucraina ca membru al respectivei Comunități.

„Acest lucru se referă în primul rând la adoptarea de către Ucraina a legislației UE numite <al treilea pachet energetic>, ceea ce ar fi inacceptabil pentru Rusia. Ucraina și-a îndulcit tonul critic la adresa Comunității Energetice și a revenit asupra intenției de părăsire a forului după ce UE a anunțat că este gata să coopereze cu Ucraina în problema modernizării rețelei naționale de transport de gaze, fapt care a întărit poziția ucrainenilor în negocierile cu Rusia”, conchide Sarna.

Al treilea pachet energetic al UE presupune, printre altele, necesitatea separării activităților de producție de energie de cele de distribuire a acesteia.