Energy Report

Piața i-a demonstrat guvernatorului Isărescu că “înghite orice”

Piața nu înghite orice, susținea în urmă cu trei luni guvernatorul Mugur Isărescu, referitor la impactul inflaționist al majorării accizelor. Acesta își baza analiza pe evoluția favorabilă a prețului petrolului, pe presiunea impusă companiilor de cererea internă fragilă și în cele din urmă, pe “bunăvoința” acestora.

Numai că, așa cum a demonstrat majorarea cu 9 bani pe litru de carburanți de la 1 ianuarie (majorare care va fi urmată de una de 41 de bani pe litru de la 1 aprilie), comercianții de carburanți nu sunt instituții caritabile și nici nu sunt dispuși să finanțeze campania electorală a actualei coaliții de guvernământ, care transferă toate veniturile suplimentare obținute către autoritățile locale.

Dacă în urmă cu 3 luni, guvernatorul Mugur Isărescu avansa un impact inflaționist de 0,2% al majorării accizelor la benzină și motorină și al modificării modului de calcul al acestora, noul raport asupra inflației estimează un impact de 0,5% și o scumpire a combustibililor cu 5,4%.

Prognoză de majorare a prețului carburanților cu 5,4%, optimistă

Ce s-a întâmplat între timp de și-a schimbat guvernatorul opinia? Prețul internațional a evoluat relativ constant, aflându-se la 108,71 dolari pe baril, e drept peste prognoza de 104.2 dolari a BNR din acel moment, și mult mai apropiat de media anuală a ultimilor trei ani, de 108 dolari pe baril. Chiar și cursul leu/dolar, deși a oscilat între timp, se află tot în apropierea nivelului de 3,28 lei/dolari. Însă chiar și dacă barilul s-ar fi situat la 104 dolari, impactul asupra prețului carburanților ar fi fost de 2,55%, sau 14 bani/litru, în timp ce presiunea fiscală ce ar fi impusă asupra prețului benzinei și motorinei de modificările legislative va fi de aproximativ 9%, sau 50 de bani pe litru. Ceea ce face ca inclusiv actuala prognoză de majorare a prețului carburanților cu 5,4% să fie una optimistă. Pentru ca întreaga presiune fiscală să fie absorbită de ieftinirea prețului internațional al Brent-ului, ar trebui, în primul rând ca Ural-ul (principalul tip de țiței utilizat de companii în formula de calcul a prețului carburanților) să nu-și continue evoluția ascendentă în raport cu Brent-ul și, totodată, acesta din urmă să se ieftinească cu cel puțin 19,8 dolari pe baril.

Evoluția cursului leu/dolar din ultimele 3 luni

Producătorul nu are nicio motivație "să strângă cureaua"

Deci pe se ce baza guvernatorul când estima un impact minim al majorării accizelor? Pe "bunăvoința" companiilor, se pare. "Piața nu înghite orice", a fost prima sa reacție când a fost întrebat de potențialul impact inflaționist al principalei măsuri fiscale adoptate de guvernul Ponta pentru 2014. "O să înghită de exemplu producătorul, de multe ori înghite producătorul, strânge cureaua, îşi mai micșorează din profit, îşi mai trece pe eficiență (...) Vă dau o listă foarte lungă cu ce poate să facă un producător care dorește să rămână în piaţă. Să-şi crească şi productivitățile, să mai reducă din birocrația internă, deci are metode", declara Mugur Isărescu în urmă cu trei luni.

Singura problemă este că nicio companie privată nu este o instituție caritabilă. De ce ar suporta companiile finanțarea unei campanii electorale, din moment ce toate veniturile suplimentare obținute se duc către administrațiile locale? 

Evoluția prețului petrolului Brent din ultimele 3 luni

Brent Crude Oil Spot Price data by YCharts

Statul înghite majoritatea prețului carburanților

Pentru a-și asuma o mare parte din majorarea de accize, și a nu o transfera consumatorului, companiile ar trebui să aibă stimulente economice în acest sens. Numai că majorarea de accize a distrus aceste stimulente. Dacă înaintea majorării accizelor și modificării modalității de calcul a acestora, comercianții luau partea leului din prețul carburanților (51%, în cazul benzinei, respectiv 54% în cazul motorinei, restul fiind accize și TVA), de la 1 aprilie raportul se va schimba dramatic. Statul va percepe numai puțin 57-58% din prețul benzinei și 53-54% din prețul motorinei. Ce interes au comercianții să regleze raportul ofertă cerere din volum și nu din preț? Niciunul, atât timp cât majorarea volumului vândut la un preț mai mic nu va face altceva decât să crească procentul de care va beneficia statul, ca urmare a caracterului fix al accizei. Dacă optează pentru un volum mai redus la un preț mai mare, în schimb, comercianții ar putea crește procentul de care vor benefici ei în detrimentul celui al statului.

Piața nu înghite manipularea prin "moral suasion"

Nu știa Isărescu aceste lucruri atunci când a estimat un impact de 0,2% al majorării accizelor asupra inflației? Probabil că le știia, numai că în fișa postului de guvernator figurează și "ancorarea anticipațiilor inflaționiste". Utilizarea abuzivă a ceea ce în termeni de politică monetară se numește "moral suasion", conduce, însă, la compromiterea unui alt element esențial pentru o bancă centrală: credibilitatea. Dacă realitatea se încăpățânează să-ți contrazică întotdeauna estimările, nimeni nu mai crede în tine. Sau poate torturezi realitatea (datele statistice) până aceasta mărturisește! Pentru că "piața înghite orice", așa cum i-a demonstrat istoria recentă guvernatorului.