Energy Report

Wood Mackenzie: Majorare fiscalității trimite România pe penultimul loc al competitivității offshore în regiune. Vasile Iuga: În Marea Neagră temperatura geopolitică este în creștere

Noua fiscalitate adoptată de parlament referitoare la exploatarea offshore a afectat competitivitatea industriei de petrol și gaze din România comparativ cu cea din statele din regiune, a declarat Vasile Iuga, expert în domeniul valorificării gazelor naturale, citând un studiu recent al Wood Mackenzie.

Potrivit Wood Mackenzie, România a devenit mai puțin competitivă decât toate statele din Marea Caspică și Marea Neagră, cu excepția Azerbaidjanului.

Analiștii Wood Mackenzie se așteaptă însă ca, în urma solicitării de reexaminare a legii de către președintele Klaus Iohannis, Parlamentul să modifice prevederile fiscale extrem de contestate până la finalul anului.

“Companiile offshore vor trebui să aștepte rezultatul dezbaterilor din Parlament înainte de a adopta decizii de investiție”, precizează raportul Wood Mackenzie.

Iuga a precizat, în cadrul unei dezbateri organizate de USR despre exploatarea gazelor din Marea Neagră, că în pofida faptului că Azerbaidjan este mai puțin competitiv din punct de vedere fiscal decât România, statul asiatic beneficiază de hărți topografice și infrastructură.

Acesta a ținut să precizeze că fiscalitatea este doar unul din riscurile implicate de explorările la mare adâncime. Pe lângă riscul fiscal, există un risc investițional, unul comercial, unul ecologic și unul geopolitic.

Investițiile în offshore, sunt, potrivit expertului român, de zece ori mai ridicate decât cele din onshore. “Iar pentru Marea Neagră el este și mai ridicat, ca urmare a conținutului ridicat de sulf, dar și a accesului dificil, prin strâmtoarea Bosfor. Nava de explorare închiriată trebuie demontată pentru a intra în Marea Neagră, așa se face că pe israelieni îi costă 700.000 de dolari/zi închirierea sa, în timp ce în cazul României chiria este de un milion de dolari/zi”, afirmă expertul român. De asemenea, instalațiile respective trebuie să funcționeze 20 de ani la o presiune de 200 de atmosfere, Marea Neagră nu este încă explorată, infrastructura este inexistentă, topografia deficientă, iar fundul mării este relativ instabil.

În plus, acoperirea riscurilor ecologice este extrem de scumpă, sunt necesare investiții în tehnologie sigură și plata unor prime de asigurare considerabile. Iuga a dat exemplul dezastrului din Golful Mexicului, Deepwater Horizon, care i-a costa pe cei de la BP peste 60 de miliarde de dolari.

În ceea ce privește riscurile comerciale, acestea sunt direct influențate de starea infrastructurii, dar și de competitivitatea în regiune (costul producției unui baril echivalent petrol de gaze raportat la cele din celelalte state din zonă).

“În Marea Neagră temperatura geopolitică este în creștere”, a afirmat Iuga referindu-se la riscul geopolitic.

În ceea ce privește fiscalitatea, Iuga a subliniat importanța recuperării investiției inițiale extrem de ridicate. El a oferit exemplul Israelului, care după descoperirea zăcămintelor Tamar și Leviathan, a pus în dezbatere publică un proiect pri. care se propunea impunerea unui impozit normal pe profit (nu pe venit, ca în cazul României) și nu se plătea niciun impozit suplimentar până nu se deducea de 2,5 ori investiția inițială a operatorului. Rata minină a impozitului suplimentar era de 20%, rata marginal superioară de 50% fiind aplicată numai după recuperarea de 3 ori a investiției inițiale. “În plus, suma investită era indexată cu un fel de Robor al Israelului”, a completat Iuga.

La începutul lunii iulie, Camera Deputaților a votat controversatul proiect de lege offshore, prin care se introduce și în acest sector un impozit pe veniturile suplimentare realizate din liberalizarea prețurilor, cota de impozitare minimă urmând a fi una de două ori mai mică decât în cazul gazelor extrase onshore, de 30%, ea urmând a fi dublată de o cotă de impozitare progresivă pentru prețurile mai mari de 85 lei/MWh, cota marginal superioară ajungând la 50% în cazul unui preț mai mare de 190 lei/MWh.

Proiectul a fost puternic criticat atât de companiile din energie, cât și de ambasadorul Statelor Unite la București, Hans Klemm, iar președintele Klaus Iohannis a decis să trimită documentul în Parlament pentru reexaminare.