Energy Report

Primăria Capitalei face câte o stație de alimentare la fiecare 8 mașini electrice înregistrate în România

Chiar dacă în România în 2012 erau înregistrate doar 44 de automobile electrice, Primăria Capitalei pare decisă să investească în amenajarea a 24 de locuri de parcare în vederea implementării a 6 module de stații de alimentare a automobilelor electrice în cadrul Proiectului-pilot de incurajarea dezvoltării și susținerii automobilului electric, în municipiul București.

Pe ordinea de zi a ședinței de azi a Consiliului General al Primăriei capitalei se află Proiectul de hotărâre privind demararea proiectului de implementare a staţiei pilot de alimentare a automobilelor electrice pe teritoriul Municipiului Bucureşti, care justifică investiția ce urmează a fi făcută în amenajarea locurilor de parcare și a stațiilor de alimentare de pe Bulevardul Unirii, vis a vis de strada Anton Pan prin invocarea "avantajelor majore" ale automobilului electric: "crearea unei infrastructuri noi, consumul redus, poluare aproape de zero în afara producției, eficiență/randament foarte mare, zgomot foarte redus, întreținere ușoara, democratizarea transportului prin lărgirea bazei de producție a sursei energetice până la consumator". Ce-i drept sunt amintite și dezavantajele majore: "costul ridicat, timpul de încărcare al acumulatorului relativ mare și autonomia redusă".

Comisia Europeană și-a propus ca până în 2020 să împânzească străzile din UE cu mașini electrice, pentru România stabilind o țintă de 10.000 de puncte de alimentare. Ținând cont că, potrivit Registrului Auto Român (RAR) în Romînia în 2012 erau înregistrate doar 44 de mașini electrice, ținta pare mai mult decât ambițioasă.

Cum din cele 44 de autoturisme electrice, 28 sunt Renault Fluence Z.E., testate la centrul tehnic RTR din Titu alimentate de la stații Schneider Electric, în valoare de 40-50.000 de euro fiecare, rămân 16 autoturisme electrice pentru restul țării. Chiar dacă toate ar fi în București, parcarea în care vrea să investească primăria capitalei are o capacitate mai mare decât numărul de astfel de vehicule aflate în circulație. Ar însemna o stație de alimentare la 2,6 mașini. 

Raportul de specialitate: pana în 2030 toate autovehiculele noi vor fi propulsate complet electric?!

Per total în România mai sunt înregistrate 5 Mitsuibishi i-MiEV, 2 Citroen C-Zero și  2 Nissan Leaf, cel mai bine vândut model electric din piața internațională, cu circa 50.000 de exemplare în ultimii doi ani. Pe plan mondial se vand anual peste 50 milioane de autoturisme cu motor convențional. Mai există și pasionați care și-au modificat mașinile, acest lucru explicând existența în România a unui Opel Corsa electric, a unui Citeon Saxo sau a unei Mazda 121, dar și a unui Oltcit și a unui Trabant, toate electrice.

Interesante sunt premisele de la care pleacă Raportul de specialitate care însoțește proiectul de hotărâre. Acesta precizează că "după ultimele progrese în domeniul acumulatorilor și având în vedere creșterea prețului petrolului și prognoza, în creștere, pentru anii următori, se estimează că cel târziu în 2020, 90% din autovehiculele noi până la 3,5 t. produse vor fi electrice, iar pana în 2030 toate autovehiculele noi, inclusiv autocamioanele, vor fi propulsate complet electric"?!

Revoluția bateriilor litiu-ion a ajuns într-un punct mort?

Dacă specialiștii români par a fi vizionat prea multe filme science-fiction, cei americani sunt mult mai sceptici. Din ce în ce mai mulți ingineri afirmă că revoluția bateriilor litiu-ion a ajuns într-un punct mort, din cauza costurilor mari ale tehnologiei, a complexității tehnice a acesteia și a riscurilor de defecțiune și accident.

„Oameni extrem de inteligenți și competenți lucrează deja de 10 ani la asta și, cu toate astea, nimeni n-a ajuns cât de cât aproape de crearea unei noi baterii litiu-ion”, spune Fred Schlachter, expert în baterii litiu-ion și fost fizician la Lawrence Berkeley National Laboratory.

Mulți experți sunt acum de părere că va mai trece încă cel puțin un deceniu până când tehnologia litiu-ion să ajungă să fie folosită pe scară largă în transporturi. Alții, precum cei de la Toyota Corp, consideră că acest tip de baterii sunt depășite și că trebuie venit cu altceva, eventual cu updatarea și îmbunătățirea unor tehnologii mai vechi.

Acești specialiști afirmă că s-au creat așteptări prea mari mult prea repede. Se spera că aceste baterii „ecologice” vor scădea în mărime și greutate și vor ajunge la dimensiuni neglijabile cu viteza cu care, în alt sector tehnologic, s-a ajuns la fabricarea pe scară industrială a microchipurilor.

Cât de "verzi" sunt autoturismele electrice?

Astfel, o analiză a Journal of Industrial Ecology din 2012, citată într-un editorial publicat de Bjorn Lomborg în Wall Street Journal, arată că jumătate din emisiile de carbon ale unei mașini electrice provin din energia folosită la fabricarea lor, în special a bateriei. Activitatea de minerit, pentru extragerea lithium-lui nu este în niciun caz una ecologică. În comparație, emisiile de carbon implicate de procesul de fabricație a unei mașini obișnuite, reprezintă doar 17% din emisiile totale ale acesteia. În momentul părăsirii liniei de producție un autoturism electric are deja la bord 13.608 kg de emisii de carbon, față de numai 6.350 de kg, cât sunt emise în vederea fabricării unui autoturism obișnuit.

Totuși, studiile arată că în trafic, mașinile electrice sunt mai ecologice. Pentru fabricarea curentului în vederea alimentării acestora pentru parcurgerea unui kilometru este estimat un nivel de emisii de carbon de două ori mai redus decât cel al emisiilor unei mașini obișnuite pentru parcurgerea aceleiași distanțe. Nu trebuie uitat însă că ele deja pleacă cu un handicap echivalent cu emisiile unei mașini normale care a parcurs deja 130.000 de km. Cu alte cuvinte, dacă nu este condusă cel puțin 80.000 de kilometri, o mașină electrică este mai poluantă decât una obișnuită.

Asta în condiții ideale, pentru că în viața reală, testul făcut de cei de la BBC Top Gear arată că, dacă se conduce la limita distanței maxime pe care o mașină precum Nissan Leaf o poate parcurge la o alimentare, de 110 kilometri, reîncărcarea durează atât de mult încât viteaza medie de deplasare pe distanțe mai lungi ajunge la 10 km pe oră. Iar o alimentare mai îndelungată înseamnă și emisii de carbon mai ridicate. Date fiind aceste constatări, e greu de estimat în câți ani sau câte zeci de ani, mai exact, va reuși cineva să parcurgă 80.000 de km cu o mașină electrică.

Tot în viața reală, bateriile acestor mașini se deteriorează, sau încep să funcționeze mai greu, precum cele ale mobilelor. Nissan estimează că după cinci ani, autonomia Leaf-ului scade de la 110 km la 88 de km.