Energy Report

Fie dracu cât de negru, tot mai verde-i în România: GDF Suez refuză să-și vândă eolienele din Brăila și Galați

Noile modificări legislative din domeniul subvenționării energiei regenerabile au fost întâmpinate cu proteste de companiile din domeniu, acestea amenințând cu retragerea investițiilor din România. Totuși, dracul nu pare atât de negru pentru producătorii autohtoni de energie verde, mai ales dacă aceștia compară situația din România cu cea din celelalte state europene, aflate la rândul lor într-un proces de redesemnare a subvențiilor. Dovada: GDF Suez care, deși a anunțat, așa cum scria Energy Report în urmă cu două săptămâni, intenția de a obține obțină cel puțin 600 de milioane de euro din vânzarea unor pachete majoritare din afacerile cu energie solară și eoliană în Europa, nu are de gând să renunțe la afacerile cu regenerabile din România.

Totuși, potrivit Ziarului Financiar, grupul  francez, care este distribuitor de gaze în regiunea de sud a României, îi cere statului ca reducerea generoasei scheme pentru energia eoliană să fie aplicată proiectelor viitoare, nu celor care funcționează, unde GDF a investit deja 160 de milioane de euro. România este o țară-cheie pentru GDF SUEZ, iar grupul francez nu ia în calcul vânzarea unor active de pe piața locală, deşi la nivel global derulează un plan de reducere a datoriilor prin vânzări de active de 11 mld. euro, a declarat Jean-Fran­çois Cirelli, vice-chairman şi președinte al grupului.

Pe de altă parte, șeful businessului european al grupului care a pariat 160 mil. euro pe sectorul energiei eoliene din România le cere autorităților de la București ca investițiile curente să fie exceptate de la modificările aduse sche­mei de sprijin pentru energia rege­ne­ra­bilă. În ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, unde grupul îşi desfăşoară cea mai mare parte din activitate, Cirelli crede că Rusia va avea în continuare un cuvânt greu de spus în zonă, după eșecul proiectului Nabucco, care a lăsat Ro­mânia fără alternativă la gazul rusesc. „Am vândut mai multe afaceri, de exemplu participația la compania de gaze din Slovacia, SPP. Am vândut acțiuni şi în Brazilia, unde construim cel mai mare baraj din țară. Se va vedea în câteva zile, când ne vom publica raportul semestrial, că suntem în grafic cu programul de vânzări de 11 mld. euro. Nu preconizăm vânzări de active în România“, a spus Cirelli.

În România, GDF Suez deține două proiecte eoliene: Brăila Winds și Alizeu. Parcul eolian Brăila Winds din comuna Gemenele, care a costat aproximativ 75 de milioane de euro, a fost inaugurat la începutul acestui an, având o suprafață totală este de 60 de hectare, teren pe care vor fi amplasate 21 de turbine, cu o capacitate de 47,5 MW. Producția de energie estimata este de 130.000 Mwh anual pentru 50.000 de gospodarii anual. La finalul anului trecut, GDF SUEZ Energy România a achiziționat și societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, județul Galați. Investiția este estimată la 90 de milioane de euro.

Capital prezintă noua tehnologie cu care putem scoate "aurul negru" din Marea Neagră. Cea mai mare producție de țiței rămasă în analele autorităților române este cea din 1976, când a atins pragul de 14,8 mil. tone. Spre comparație, anul trecut, OMV Petrom, firmă care exploatează aproape în întregime zăcămintele de petrol ale României, a obținut 4,09 milioane tone, ceea ce înseamnă 97% din producția țării. Explicația: „Zăcămintele de țiței şi gaze, ca orice alte resurse minerale, sunt finite, iar în România sunt exploatate de peste 150 de ani. Peste 85% din zăcămintele operate de Petrom sunt zăcăminte mature. Acest lucru înseamnă că, pentru a continua să avem producție, trebuie, pe de-o parte, să încercăm să aducem la suprafață cât mai mult din aceste zăcăminte mature şi, pe da alta, explorăm în vederea descoperirii de noi zăcăminte“, spune Gabriel Selischi, director zone de producție interne OMV Petrom. Potrivit lui, în ambele cazuri este nevoie de tehnologii de ultimă oră, „care să ne permită fie să ajungem la adâncimi mai mari, fie să creştem presiunea din zăcământ în vederea creşterii ratei de recuperare, fie să avem imagini mai relevante ale subsolului“. 

Evoluția tehnologiei din acest sector permite, în prezent, companiilor petroliere performanțe pe care le-au crezut imposibile cu ani în urmă, fapt recunoscut şi de directorul Petrom, doar că utilizarea lor presupune costuri pe măsură şi o foarte mare specializare a forței de muncă. „În ultimii opt ani, investițiile noastre numai în sectorul de explorare şi producție s-au ridicat la 5,5 miliarde euro“, spune Selischi.