Energy Report

81% din gazele de pe piețele centralizate au fost tranzacționate pe BRM, operatorul pe care Iulian Iancu vrea să-l elimine de pe piață

Volumul de gaze tranzacționat pe piețele centralizate în primele luni ale acestui an, echivalent cu peste 15 milioane de Mwh, a depășit totalul anului 2016 aferent aceluiași segment al pieței. 81% din total a fost tranzacționat pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), operator pe care Comisia de Industrii a Camerei Deputaților ar vrea să-l elimine de pe piață.

Comisia condusă de social-democratul Iulian Iancu ar vrea să impună producătorilor scoaterea pe bursa centralizată a întregii producții și să acorde operatorului de stat OPCOM (administrată de compania de stat Tranelectrica) monopolul de operare a viitoarelor piețe centralizate de gaze. În acest context este interesant de remarcat că peste 81% din tranzacțiile cu gaze de pe piețele angro au fost efectuate de celălalt operator, privat, pe care Comisia condusă de Iancu ar vrea să-l elimine de pe piață, Bursa Română de Mărfuri (BRM).

Pe BRM a fost tranzacționat în primele patru luni ale acestui an un volum de gaze echivalent a 12,2 milioane de MWh, reprezentând 24,4% din consumul național estimat pentru această perioadă. În întreg anul 2016, pe BRM s-au tranzacționat 15,5 milioane de MWh, reprezentând un procent de 12,7% din consum. Cu alte cuvinte, în primele 4 luni ale acestui an, volumul tranzacțiilor raportat la consum de pe BRM s-a dublat, de la 12,7% la aproape 25%.

Evoluția volumelor de gaze tranzacționate pe piețele centralizate (OPCOM și BRM)

Dacă sunt luate în calcul și volumele tranzacționate pe OPCOM, potrivit datelor ANRE, în primele patru luni ale anului pe piețele centralizate s-au tranzacționat gaze echivalente cu 15,5 milioane de MWH (15,05 milioane pe piețele angro și 0,43 milioane pe cele en-detail). Raportate la consumul național estimat pentru această perioadă, aceste volume reprezintă aproximativ 30%, limita minimă obligatorie impusă producătorilor, care nu a mai fost atinsă până în prezent. Așa se explică faptul că Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) se declară mulțumită de progresul înregistrat.

“Având în vedere incertitudinea care a marcat piața de gaze naturale din România la începutul acestui an legată de aplicarea efectivă, de la 1 aprilie 2017, a prevederilor OUG nr. 64/2016 în ceea ce privește eliminarea prețului stabilit administrativ pentru cantitățile de gaze naturale din producția internă destinate consumului categoriilor protejate de clienți, se poate spune că anul a debutat cu un grad crescut al nivelului tranzacționării, tendință ce pare a se menține, acest fapt fiind încurajat și de surplusul astfel înregistrat de către producători, prin libertatea de a comercializa întreaga producție potrivit propriilor decizii de vânzare. Creșterea volumelor de gaze naturale tranzacționate pe platformele centralizate poate însemna și începutul maturizării pieței românești, prin adoptarea mecanismelor concurențiale care au început să funcționeze și care arată că piața concurențială de gaze naturale din România se îndreaptă spre o normalitate”, se precizează într-un document ANRE.

Evoluția volumelor de gaze tranzacționate pe BRM

Cu toate acestea, comisia de industrii a Camerei Deputaților este nemulțumită, impunând producătorilor obligativitatea tranzacționării întregii produse pe piețele centralizate. Șeful comisiei, social-democratul Iulian Iancu, este un dușman mai mult sau mai puțin declarat al liberalizării pieței și un adept al controlării sectorului energetic de către stat, fie direct, prin companii de stat, fie indirect prin reglementări cât mai dure aplicate companiilor private.

În cadrul audierilor pentru dezbaterea OUG 64, Iancu a reproșat în repetate rânduri producătorilor faptul că vând prea puține gaze pe piețele centralizate. Aceștia au recunoscut că în 2016 au au reușit să vândă doar 1,5% din producție pe bursă (în condițiile în care le era impus un procent de 30%) deși au listat un volum de gaz de câteva ori mai mare.

Explicația: furnizorii au refuzat să participe. “Ar trebui ca această obligație sa fie impusă și furnizorilor”, a declarat un reprezentant al OMV Petrom membrilor comisiei de industrii a Camerei Deputaților.

Evoluția tranzacțiilor din acest an pare a le da dreptate reprezentanților producătorilor. Se pare că furnizorii nu aveau niciun interes să participe la licitații pe piețele centralizate atât timp cât producătorii erau obligați să furnizeze gazele destinate producătorilor casnici la preț reglementat. Odată puși în fața eliminării acestui preț, furnizori au devenit brusc interesați de licitațiile de pe piețele centralizate.

Așa se face că, după liberalizarea prețului la producători, într-o singură lună, în aprilie, a fost tranzacționată o cantitate de peste 10 milioane de Mwh de gaze, 71,5% din cantitatea tranzacționată în toate cele 12 luni ale anului precedent.

Impunerea obligativității tranzacționării pe piețele centralizate a întregii producții ar avea consecințe importante asupra producătorilor, dar nu numai, ci și operatorului sistemului de transport Transgaz. Pentru că, în absența unor contracte ferme, pe termen lung, cu volume ridicate, cum sunt cele bilaterale, cine și cum va mai rezerva capacități de transport, în condițiile în care nu se cunosc rezultatele licitațiilor? Mai ales dacă în viitor, interconectivitatea cu statele vecine ar fi realizată și producătorii vor putea exporta gaze. Cum ar putea un producător să știe cui va vinde, iar un furnizor de la cine va cumpăra pentru a-și rezerva capacitate de transport?

Amendamentele aprobate de comisia de industrii a Camerei Deputaților modifică substanțial OUG-ul adoptat de Guvernul Cioloș, ceea ce va provoca confuzie în rândul parlamentarilor care urmează să voteze legea de adoptare a OUG în plen. Dacă nu agreează amendamentele lui Iulian Iancu, dar sunt de acord cu prevederile Ordonanței, ei sunt puși în fața unei dileme: fie votează pentru și, implicit, și amendamentele Comisie, fie împotrivă și astfel resping nu numai amendamentele, ci și OUG. Pentru că în plen nu pot fi modificate amendamentele, ci este votat raportul comisiei, adică OUG cu tot cu amendamente.

Probabil că ultima variantă, cea a respingerii legii de adoptare a OUG, este cea preferată de Iancu, nefiind exclus ca parlamentarul social-democrat să fi impus în comisie aceste amendamente pentru ca legea de adoptare a OUG să fie respinsă și astfel înlăturată liberalizarea pieței. Asta dacă nu cumva demersul USR, care a anunțat că va solicita retrimiterea legii la Comisie în vederea refacerii raportului, nu va fi încununat de succes.