Presa rusă: Rosneft cere Kremlinului un ajutor de stat de peste 40 miliarde dolari pentru a face față sancțiunilor occidentale

Igor Sechin, șeful gigantului petrolier rus Rosneft, a cerut guvernului de la Moscova un ajutor de stat în valoare de 1,5 mii de miliarde de ruble, respectiv 41,6 miliarde de dolari, de care compania are nevoie pentru a face față sancțiunilor economice dictate de SUA și UE împotriva Rusiei.

Sechin ar vrea ca statul să pună la dispoziție resurse financiare din Fondul Avuției Naționale, alimentat cu bani obținuți din petrol și gaze, pentru a cumpăra obligațiuni emise de Rosneft, potrivit publicației ruse Vedemosti, citată de Reuters. Vedemosti citează surse guvernamentale, precum și o circulară a premieruui Dmitri Medvedev, prin care acesta le-ar cere autorităților responsabile să analizeze cererea șefului Rosneft.

Potrivit Vedemosti, cererea de ajutor de stat a Rosneft survine a urmare a faptului că, parte a seriei de sancțiuni împotriva Rusiei, Statele Unite au interzis industriei financiare americane acordarea de credite și împrumuturi cu maturitate mai mare de 90 de zile către Rosneft, interdicție la care s-au asociat, de facto, și investitorii și băncile din UE.

N-ar exista nici bani, nici voință politică

Datoria netă a Rosneft se cifrează în prezent la 44,5 miliarde de dolari și provine în cea mai mare parte din finanțările contractate pentru achiziția companiei petroliere TNK-BP în 2013, pentru care Rosneft a plătit 54 de miliarde de dolari.

Jurnaliștii de la Vedemosti mai afirmă că Fondul Avuției Naționa nu dispune de suficiente fonduri pentru a acorda un astfel de ajutor de stat Rosneft, o sumă de 86 de miliarde de dolari din Fond fiind deja alocată altor proiecte.

Un oficial anonim, citat de Vedemosti, a caracterizat planul lui Sechin ca fiind "oribil", iar altă sursa guvernamentală a declarat că este improbabil ca premierul Medvedev să aprobe injecția de capital din bani publici solicitată de Rosneft. Compania a refuzat să comenteze subiectul pentru Reuters.

Probleme peste probleme

Gazprom și Rosneft, cele mai importante companii energetice ale Rusiei, și-ar putea vedea confiscate active de zeci de miliarde de dolari în afara Rusiei, ca urmare a recentei sentințe a Curții de Arbitraj de la Haga, care a impus Rusiei plata de despăgubiri de 50 de miliarde de dolari către foștii acționari ai companiei petroliere Yukos, ca urmare a naționalizării și ulterior revânzării ilegale și abuzive a companiei de către Kremlin.

Rosneft a devenit, din al zecelea producător de țiței al Rusiei, cea mai mare companie petrolieră listată la bursă din lume din punct de vedere al producției și rezervelor, după achiziția activelor Yukos, printr-o licitație pe care justiția internațională a caracterizat-o drept trucată și ilegală. Rosneft este condusă de Igor Sechin, vechi aliat al lui Vladimir Putin, fost director adjunct al cancelariei Kremlinului în perioada în care Moscova era în plin proces de naționalizare a Yukos.

Cel mai mare activ european al Yukos este Ruhr Oel, un joint-venture în proporții egale cu BP Plc care controlează patru rafinării din Germania. În afara Rusiei, Rosneft mai deține o participație la o rafinărie din Italia, perimetre de explorare și exploatare a țițeiului de șist în Texas și Canada, în parteneriat cu Exxon Mobil, proiecte petroliere majore în Venezuela, un câmp gazeifer și conducte de gaze în Vietnam și lucrări de explorare derulate în Brazilia și Algeria.

Tribunalul de la Haga a decis că Rosneft a fost principala unealtă a Kremlinului în operațiunea de confiscare a Yukos. Curtea a acceptat argumentul acționarilor Yukos, potrivit cărora decizia de impunere fiscală a Mosovei împotriva Yukos, în valoare de 27 de miliarde de dolari, reprezentând impozite pretins neplătite, care a reprezentat pretextul sub care Rusia a naționalizat compania, a fost luată exclusiv în beneficiul statului rus și al companiilor de stat Rosneft și Gazprom.