Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Wed02192020

Last updateWed, 12 Feb 2020 8am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Batalia pe Resurse Cercetatorii norvegieni toarna rigoare stiintifica peste isteria incalzirii globale

Cercetatorii norvegieni toarna rigoare stiintifica peste isteria incalzirii globale

Incalzire globala isterie

Complexitatea sistemului de interactiuni care genereaza schimbarile de clima face extrem de dificila si de riscanta incercarea de a estima in ce masura cresterea temperaturii la nivel global este rezultatul actiunii umane, iar predictiile savantilor ONU, potrivit carora temperatura medie pe Pamant ar creste cu circa 3 grade Celsius daca cantitatea de emisii de dioxid de carbon se va dubla pana in 2050, sunt exagerate, o estimare mai pertinenta fiind ca, intr-un astfel de scenariu, incalzirea ar fi de aproximativ 1,9 grade Celsius, reiese dintr-un studiu recent al oamenilor de stiinta norvegieni.   

Studiul este rezultatul colaborarii geofizicienilor de la institutul norvegian de cercetari CICERO cu statisticienii de la Norwegian Computing Center, potrivit unui anunt al Consiliului pentru Cercetare al Norvegiei.

Temperatura medie a suprafetei planetei a cunoscut o majorare accentuata in anii ’90, insa ulterior, temperatura a stagnat la nivelurile atinse in anul 2000, se afirma in studiu.

„In plus, si procesul de incalzire al apelor din oceane s-a stabilizat intrucatva, in pofida faptului ca emisiile de dioxid de carbon si alti factori determinati de actiunea umana, despre care se considera ca isi aduc contributia la incalzirea globala, sunt in continuare pe un trend de crestere”, sustin savantii norvegieni.

Studiul a incercat sa estimeze cu cat mai mare acuratete nivelul de senzitivitate al climei terestre, respectiv cu cat ar creste temperatura medie pe glob daca cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera va continua sa se majoreze. 

„Daca vom continua sa emitem dioxid de carbon in atmosfera in ritmul actual, riscam ca nivelul de C02 sa se dubleze pana in 2050”, avertizeaza studiul.

„Injectii” binevenite de indoiala si echilibru

Studiul subliniaza ca gradul inalt de complexitate al sistemului de interactiuni care genereaza schimbarile de clima face extrem de dificila si de riscanta incercarea de a estima in ce masura cresterea temperaturii la nivel global este rezultatul actiunii umane.

„Complexitatea sistemului de formare si de evolutie al climei este accentuata de ceea ce numim <mecanisme de feedback>, respectiv de modul in care factori precum norii, evaporarea apei, zapada si gheata intra in interactiune unele cu celelalte si se influenteaza reciproc”, se spune in studiu.

Potrivit studiilor departamentului specializat al ONU, temperatura medie pe Pamant ar creste cu circa 3 grade Celsius daca cantitatea de emisii de dioxid de carbon din atmosfera se va dubla pana in 2050.

Din studiul norvegienilor rezulta insa ca incalzirea medie, intr-un astfel de scenariu, ar fi de numai 1,9 grade Celsius.

„Proiectul nostru s-a concentrat pe incercarea de a determina efectul total al tuturor mecanismelor de feedback cunoscute care influenteaza clima pe Terra. Am folosit o metoda care ne-a permis sa privim Pamantul ca pe un gigantic <laborator>, in care omenirea a derulat un experiment colectiv, prin emisii de dioxid de carbon, dezpaduriri si alte activitati care afecteaza clima”, explica managerul de proiect Terje Berntsen, profesor la Departamentul de Geostiinte de la Universitatea din Oslo.

Profesorul Berntsen si colegii sai au introdus in modelul lor toti factorii cunoscuti care au contribuit la modificarea climei prin actiune umana de la 1750 incoace. In plus, au tinut cont si de fluctuatiile climatice cauzate de factori naturali, cum ar fi eruptiile vulcanice sau activitatea solara. In ecuatie au fost introduse si masuratori curente de temperatura efectuate la nivelul aerului, solului si al apei oceanelor.

Modelul utilizat de norvegieni s-a bazat pe repetarea de milioane de ori a calculelor, in scopul generarii unei baze de date pentru analiza statistica complexa. 

Surpriza

Atunci cand norvegienii au aplicat modelul lor de calcul si estimare la date mergand pana in anul 2000, rezultatul a fost ca temperatura medie pe Pamant ar creste cu circa 3,7 grade Celsius daca cantitatea de emisii de dioxid de carbon se va dubla pana in 2050, rezultat mai pesimist decat cel la care ajunsesera savantii ONU.

Insa cercetatorii norvegieni au fost surprinsi sa constate ca, dupa introducerea in sistem a datelor aferente deceniului 2000 – 2010, a rezultat o incalzire medie potentiala de doar 1,9 grade Celsius.

Profesorul Berntsen subliniaza ca aceasta majorare de temperatura s-ar realiza doar daca se ajunge la o concentrare de dioxid de carbon in atmosfera dubla fata de nivelul din 1750 si, in plus, daca aceasta concentrare se va mentine pe o perioada indelungata, intrucat oceanele au capacitatea de a intarzia efectul de incalzire cu cateva decenii.

Aceasta cifra, de 1,9 grade Celsius, reprezinta o medie, intervalul de probabilitate aferent acesteia fiind o incalzire cu 1,2 pana la 2,9 grade Celsius, pe scenariul descris mai sus.

„Acest nivel maxim al intervalului de probabilitate, de 2,9 grade Celsius, este semnificativ mai redus decat cel rezultat din cele mai multe calcule estimative anterioare. In concluzie, datele de cercetare aferente perioadei 2000 – 2010 reduc probabilitatea ca omenirea sa treaca prin cea mai dramatica transformare climatica experimentata vreodata”, se spune in studiu.

„Temperatura medie a Pamantului a cunoscut o majorare accentuata in anii ’90, ceea ce i-a facut pe multi cercetatori sa supraestimeze senzitivitatea climei. Cel mai probabil, asistam in prezent la fluctuatii naturale ale sistemului climatic, care, in plus, se adauga unui trend de incalzire pe termen lung, Schimbarile naturale au dus la o crestere rapida a temperaturii in anii ’90, in timp ce tot variatii naturale au determinat stagnarea ulterioara a temperaturii medii a Pamantului la nivelurile de acum”, explica profesorul Berntsen.

Se scuza ca au deviat de la „linia oficiala”

Profesorul a tinut totodata sa sublinieze ca descoperirile studiului nu trebuie folosite ca o scuza menita sa justifice o atitudine de delasare in combaterea factorilor umani care cauzeaza procesul de incalzire globala.

„Totusi, rezultatele la care am ajuns indica faptul ca tintele fixate la nivel international cu privire la combaterea schimbarilor climatice ar putea fi mult mai usor de atins decat se credea inainte. Dincolo de asta, e limpede ca lupta nu poate fi castigata fara a se lua masuri substantiale in acest sens in urmatorii cativa ani”, spune Terje Berntsen.

Contraintuitiv: carbunele raceste planeta. Nimic grav in asta

O alta contributie importanta a studiului norvegian la cunoasterea procesului de incalzire globala se refera la efectul particulelor bogate in sulf asupra climei.

Arderea carbunelui este principala modalitate prin care oamenii majoreaza vasta cantitate de mici particule de sulfati din atmosfera. Oamenii de stiinta considera ca acestea pot actiona ca un nucleu de condensare care favorizeaza formarea de nori, racind indirect clima prin faptul ca „ingroasa perdeaua” de nori.

Potrivit acestui rationament, daca Statele Unite, Europa si mai ales China isi reduc emisiile de astfel de particule, de exemplu prin inlocuirea centralelor bazate pe carbuni cu facilitati de energie regenerabila, acest lucru ar trebui sa duca la accentuarea, nu la temperarea incalzirii planetei.

Insa proiectul norvegian de cercetare arata ca emisiile de particule de sulfati au probabil o influenta mai mica asuopra climei, prin racire indirecta, decat se credea initial.

„Vestea buna este, deci, ca si daca emisiile de particule de sulfati se vor reduce la nivel global in urmatorii ani, incalzirea planetei va fi probabil mai putin extrema decat ne temeam”, conchid cercetatorii norvegieni.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud