Politica din spatele deciziilor de mediu: electoratul lui Obama e divizat în privința conductei Keystone XL
- Detalii
- Publicat în 26 March 2014
Consilierii președintelui Barack Obama se opun aprobării de către Casa Albă a proiectului de construcție a conductei petroliere Keystone XL. De asemenea, o serie de donatori de vârf ai Partidului Democrat se opun proiectului. Chiar și președintele Obama contrazice afirmațiile conform cărora aceasta va duce la creare unui mare număr de locuri de muncă. Pe de altă parte, anul electoral îl pune pe președinte în fața riscului ca Partidul Democrat să piardă controlul pe care îl deține în prezent asupra Senatului.
Dacă Obama respinge proiectul conductei, acest lucru i-ar putea „înfunda” pe candidații democrați din statele cu puternică industrie energetică, precum Louisiana și Alaska. Asta i-ar costa pe democrați controlul Senatului, un risc care, cel mai probabil, va cântări mult în decizia pe care o va lua președintele: să aprobe conducta, să o respingă sau să aștepte până în noiembrie pentru a anunța o hotărâre, scrie Bloomberg.
„Dacă Obama aprobă construcția conductei, el și-i va îndepărta pe ecologiști, pe activiștii de mediu și pe politicienii de stânga. Dacă o respinge, acest lucru va afecta electoral un număr semnificativ de senatori democrați care oricum se confruntă cu riscul de a-și pierde mandatele la urne. O cale de mijloc ar fi amânarea deciziei până după alegerile legislative de la mijlocul mandatului președintelui”, spune Charlie Cook, șeful publicației independente Cook Political Report.
Consilierii președintelui Obama, Valeri Jarrett și Dan Pfeiffer, au mărturisit, în discuții private, că ei se opun construcției, potrivit unor surse care au vrut să-și păstreze anonimatul, citate de Bloomberg. John Podesta, consilerul prezidențial pentru politică energetică și schimbăril climatice, spune că nu se va implica în decizie, deși s-a exprimat public împotriva proiectului înainte de a intra în adminstrația Obama în ianuarie.
„Președintele îmi cunoaște punctul de vedere în legătură cu Keystone”, le-a spus Podesta reporterilor, într-un briefing săptămâna trecută. „Dar am spus că nu voi lucra pe acest subiect și nu lucrez”, a afirmat el.
Decizia va fi politică
Barack Obama nu și-a exprimat în public părerea cu privire la Keystone XL. Totuși, el a ajuns să creadă că polemica a depășit importanța propriu-zisă a conductei, potrivit unor surse apropiate șefului statului. El consideră că retorica exprimată de ambele tabere – activiștii de mediu care se opun proiectului și grupurile de lobby din comunitatea de afaceri care sunt în favoarea sa – este exagerată, spus sursele citate.
Acest lucru nu face decât să crească importanța factorului politic în luarea deciziei.
Președintele a spus, într-o întâlnire a guvernatorilor din 24 februarie, că va decide pe tema Keystone XL în două luni. Afirmația i-a surprins pe consultanții și strategii politici democrați, care au spus că nu se așteptau la o decizie atât de timpurie. Ulterior, oficialii de la Casa Albă au declarat că termenul nu este deloc bătut în cuie.
Pe parcursul ultimelor câteva săptămâni, președintele a devenit tot mai conștient de riscul ca partidul său să piardă controlul asupra Senatului, au spus surse apropiate de Casa Albă.
O decizie împotriva conductei ar putea însemna înfrângerea senatorilor democrați care candidează pentru un al doilea mandat în Arkansas, Alaska, North Carolina și în special în Louisiana, unde Mary Landrieu, președinte al comisiei pentru energie, își joacă supraviețuierea politică.
Electorat divizat
„Asta ar consolida imaginea unui președinte care are o agendă anti-business și ar lovi în acești senatori, ai căror alegători sunt indeciși și care ar avea și mediul de business împotriva lor”, a spus Cook.
Un sondaj de opinie dat publicității de Pew Research Center arată că, la nivel național, democrații sunt divizați pe acest subiect, 49% dintre ei fiind pentru construirea conductei și 38% împotrivă. Rezultatele sondajelor pe state luate individual arată riscul pentru senatorii democrați.
Sondajele de luna trecută îi prezentau pe senatorii Landrieu, Kay Hagan (North Carolina) și Mark Pryor (Arkansas) prinși în curse strânse cu contracandidații republicani, subiectul Keystone fiind elementul care înclina balanța în luarea deciziei de vot. Toți membrii legislativului l-au îndemnat pe Obama să aprobe construcția conductei.
45% din votanții probabili din Louisiana au spus că ar fi mai puțin deciși să o voteze pe Landrieu dacă Obama ar respinge acordarea autorizației pentru construcția conductei, potrivit sondajelor realizate de firma afiliată democraților Hickman Analytics Inc. și sponsorizate de Consumer Energy Alliance, un grup care face presiuni pentru construirea conductei.
În Arkansas, 46% din votanții probabili au spus că ar fi mai puțin deciși să îl voteze pe Pryor dacă Obama ar respinge construirea conductei; în North Carolina, 49% ar fi mai puțin deciși să îl voteze pe Hagan. Republicanii au nevoie să câștige șase mandate pentru a obține controlul asupra Senatului.
Proiect de peste 5 miliarde de dolari
TransCanada Corp., cu sediul în Calgary, a depus acum mai bine de cinci ani o cerere pentru obținerea autorizației de construcție a conductei în valoare de 5,4 miliarde de dolari prin inima Statelor Unite, pentru a face legătura dintre zăcămintele de țiței din nisipuri bituminoase din Alberta și rafinăriile americane din Texas și Louisiana. Conducta lungă de peste 1.400 de kilometri ar porni de la granița SUA – Canada și ar ajunge până în Steele City, în Nebraska. De acolo s-ar conecta la o rețea existentă de conducte.
Departamentul de Stat al SUA derulează o evaluare pe baza căreia urmează să decidă dacă proiectul este în interesul național, cântărind impactul asupra securității energetice, a economiilor locale și a relațiilor externe. Acest proces, care le dă agențiilor guvernamentale un termen de 90 de zile pentru deliberări, a început luna trecută, după ce Departamentul a publicat în 31 ianuarie analiza sa de mediu, în care se arată că proiectul ar avea un impact limitat asupra emisiilor de gaze cu efect de seră.
Perioada de 90 de zile se încheie la mijlocul lunii mai – începutul lunii iunie, potrivit unui oficial al Departamentului de Stat, deși Departamentul nu are stabilit niciun deadline pentru a înainta recomandarea sa președintelui Obama.
Un element care ar complica termenele este decizia unui judecător din Nebraska, din 19 februarie, de a invalida construcția conductei prin acest stat. TransCanada are nevoie acum de aprobarea Comisiei de Stat pentru Serviciile Publice, un proces care ar putea lua șapte luni.
Oficialul Departamentului de Stat, care și-a menținut anonimatul, a spus că cele două procese nu sunt legate. Departamentul monitorizează litigiul din Nebraska, în timp ce continuă să își elaboreze analiza.
Efecte asupra mediului și a pieței muncii
Raportul de mediul al Departamentului de Stat, dat publicității în 31 ianuarie, arată că această construcție ar avea un impact limitat asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, spunând că nisipurile bituminoase din Alberta vor fi exploatate oricum.
Construirea conductei ar duce la crearea, direct și indirect, a unui număr de 42.100 de locuri de muncă pentru un an sau doi. După aceea, doar aproximativ 35 de joburi permanente ar rămâne, se arată în raport.
Într-un interviu pentru New York Times din luna iulie a anului trecut, Obama a descalificat beneficiile proiectului Keystone XL pentru piața muncii. „Republicanii au spus că aceasta ar genera multe noi locuri de muncă”, a spus el. „Nu există nicio dovadă că e adevărat”, a afirmat Obama.
Președintele a spus că va lăsa procedurile formale să se deruleze până la capăt.
Donatori de top
Matt Lehrich, un purtător de cuvânt al Casei Albe, a spus că procesul de evaluare a proiectului ține de Departamentul de Stat.
„Președintele Obama a afirmat clar că proiectul va fi în interesul național numai dacă nu agravează semnificativ problema poluării cu dioxid de carbon”, a spus Lehrich. Nici o decizie nu va fi luată până când nu va fi finalizată analiza de impact asupra mediului, cu consultarea și a altor șefi de agenții, precum și a publicului larg, a spus el.
Un alt risc pentru Obama, în cazul în care aprobă conducta până în noiembrie, este îndepărtarea unor donatori-cheie pentru Partidul Democrat, cum ar fi miliardarul Tom Steyer, una dintre principalele arme de finanțare ale democraților în lupta împotriva republicanilor.
Dacă aprobă conducta, Obama riscă de asemenea să-și submineze agenda privind schimbările climatice pe plan intern și internațional, prin faptul că dă un semnal lumii că SUA ajută Canada să exporte energie "murdară".
Acest lucru îi amenință moștenirea pe această temă. În contextul în care Casa Albă se pregătește pentru următoarea rundă de discuții internaționale pe tema schimbărilor climatice din 2015, decizia lui Obama privind Keystone ar putea afecta de asemenea capacitatea sa de a convinge alte state să-și asume angajamente privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.