Energy Report

Deputații din Comisia de Industrii se tem că varianta legii ofshore votată în plen scutește operatorii de la supraimpozitare, iar România pierde 15 miliarde de dolari

Membrii Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților se tem că România va pierde 15 miliarde de dolari, în opinia lor, forma amendamentului votată în plen, care ar fi trebuit să garanteze stabilitatea și previzibilitatea regimului fiscal aplicabil operatorilor offshore din Marea Neagră, instituind nu înghețarea impozitării pe întreaga perioadă de exploatare, ci exceptarea de la supraimpozitarea promovată de legea offshore.

“Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”, este articolul pe care deputații din comisie ar vrea ca Biroul Permanent să-l reformuleze.

În acest sens membrii Comisiei au trimis deja 3 adrese Biroului Permanent, în ședința de marți hotărând să redacteze o a patra adresă. Răspunsul Biroului Permanent a fost până în prezent unul negativ, îndemnându-i să inițieze un proiect legislativ de modificare a legii proaspăt votate, susține președintele Comisiei, Iulian Iancu.

“Nu poți să-ți permiți să arunci la gunoi 15 miliarde, când e nevoie de bani pentru cercetare, educație, etc. Drept urmare, revenim cu scrisoarea, plenul a decis luând la cunoștință că se îngheață (nivelul impozitării -n.r.) și a reieșit că se exceptează (în forma finală trimisă la promulgare -n.r.). Dacă o ducem la extremă o ducem în fază penală!”, a afirmat Iancu, neprecizând la cine se referă când invocă potențialul caracter penal.

Îngrijorarea deputaților pare însă neîntemeiată, articolul, chiar dacă este neclar, neinvocând redevențele, pragurile de producție și regimul fiscal existente până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Toate trimiterile sunt la data intrării în vigoare a prezentei legi. Iar regimul fiscal este cel aplicabil “activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”. Cuvântul “existente” acordându-se cu activități și nu cu “regim fiscal”, articolul nu spune decât că acest regim fiscal (cel din legea offshore) se va aplica și “titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Pe 24 octombrie, Parlamentul a votat Legea offshore cu o fiscalitate majorată chiar și față de nivelul prevăzut de varianta trimisă de președintele Klaus Iohannis la reexaminare. Într-o ultimă tentativă de îmbunare a investitorilor, care s-au declarat nemulțumiți de prevederile legii, parlamentarii au acceptat să reintroducă această controversată clauză de stabilitate a regimului fiscal al exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră pe toată perioada de derulare a acordurilor petroliere, inclusiv în ceea ce privește impozitul pe veniturile suplimentare ale concesionarilor, eliminată la comisiile Camerei Deputaților.