Energy Report

Resursele Inseamna Putere

Thu04022020

Last updateThu, 20 Feb 2020 11am

Romana English
Back Home Stiri pline de energie Stirile Pline de Energie Piete Internationale Vorbele politicienilor români, singurul „fundament” al acțiunilor Gabriel Resources (Roșia Montană) la bursă: prăbușire de -18% ieri, salt de +30% în aprilie

Vorbele politicienilor români, singurul „fundament” al acțiunilor Gabriel Resources (Roșia Montană) la bursă: prăbușire de -18% ieri, salt de +30% în aprilie

Bursa Toronto Gabriel Resources

Acțiunile Gabriel Resources, compania canadiană care controlează 80,69% din Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), s-au depreciat cu 18,24% în ședința de tranzacționare de ieri, marți, 3 septembrie, de la Bursa din Toronto, de la 1,70 la 1,39 de dolari canadieni/titlu, pe fondul intensificării protestelor din România împotriva deschiderii exploatării aurifere de la Roșia Montană, protest care durează deja de trei zile la rând, și după ce ideea organizării anul viitor a unui referendum național pe această temă, lansată de președintele Traian Băsescu, a fost îmbrățișată și de premierul Victor Ponta. Semn că decizia finală asupra aprobării sau respingerii proiectului Roșia Montană ar putea fi amânată pentru 2014.

Prăbușirea acțiunilor Gabriel Resources (GBU) nu a putut fi stopată nici măcar de declarațiile optimiste ale CEO-ului companiei, Jonathan Henry, care a spus că se așteaptă ca, cel mai devreme în noiembrie, proiectul de lege aprobat recent de Guvern, prin care exploatarea minieră este declarată a fi „lucrare de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit” și se accelerează procesul de expropriere a clădirilor și terenurilor și de acordare a autorizațiilor necesare demarării acesteia, să primească votul pozitiv al Parlamentului României.

„Sperăm că va dura 2-3 luni, e un pic neclar. Sperăm că procesul de aprobare va decurge în cele mai bune condiții și că va fi unul rapid. Am așteptat foarte mult și este nevoie ca lucrurile să avanseze”, a declarat Henry.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la "Adevărul", că este în continuare un susţinător al mineritului, că promovarea prin lege a exploatării de la Roşia Montană este o dovadă de "laşitate" a Guvernului şi că el nu exclude opţiunea de a convoca un referendum pe acest subiect simultan cu europarlamentarele de anul viitor.

De la începutul lui 2013 și până marți, 3 septembrie, acțiunile Gabriel Resources au pierdut 28% din valoare.

Vorbe, vorbe

A doua zi, Băsescu și-a îndulcit tonul și a spus că nu declanşează acum referendum naţional privind Roşia Montană, considerând că o dezbatere parlamentară ar fi utilă şi a precizat că, din acest moment, va fi "neutru" în legătură cu acest subiect pentru ca, la nevoie, să poată fi un mediator credibil.

"În cazul în care, în urma dezbaterilor din Parlament, societatea românească ar fi fragmentată pe tema Roşia Montană, în momentul în care aş primi legea la promulgare şi această lege ar genera falii în societate, cu certitudine n-aş promulga legea înainte de organizarea unui referendum", a asigurat Traian Băsescu.

În replică, premierul Ponta a spus că că ideea exprimată de şeful statului, Traian Băsescu, de a declanşa un referendum privind proiectul Roşia Montană, este una foarte bună. "Dacă preşedintele Traian Băsescu, conform atribuţiilor sale constituţionale, consideră util să declanşeze un referendum, cred că e o idee foarte bună", a spus Ponta. Asta după ce, anterior, afirmase că, deși din postura de premier a aprobat proiectul de lege, ca deputat va vota împotriva acestuia.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, marţi, pentru Mediafax, că a trimis o scrisoare preşedintelui Traian Băsescu, în care a arătat că este de acord cu referendumul propus de şeful statului pe tema Roşia Montană şi că solicită acestuia să spună etapele demersului.

Mai mult, ministrul Economiei, liberalul Varujan Vosganian, a declarat, marţi, că instituţia pe care o conduce nu a avizat proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană, iar votul său din Parlament va depinde de prezentarea unor garanţii de mediu, despre care "are mari rezerve" în prezent.

Volatilitate extremă

Scăderea de marți a prețului acțiunilor Gabriel Resources este cea mai amplă de la jumătatea lunii aprilie până în prezent. Atunci, în doar două zile de tranzacționare, titlurile Gabriel Resources au consemnat o diminuare de valoare de peste 35%, la 1,38 dolari canadieni/acțiune.

Doar pe 15 aprilie, compania a pierdut 29% din valoarea capitalizării, ca urmare a prăbușirii prețului aurului pe piețele internaționale, care a antrenat cu sine și vânzarea în panică a titlurilor companiilor miniere specializate în exploatarea metalului galben.

În spatele Gabriel Resources se află nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan. „Toți acești investitori mari sunt pe plus cu plasamentele lor în Gabriel Resources, întrucât au început să acumuleze acțiuni la companie cu mai mulți ani în urmă, când titlurile erau mai ieftine decât au ajuns acum”, se arăta într-un comentariu al Forbes de la acea dată.

Ulterior, vineri, 26 aprilie, acțiunile Gabriel Resources și-au revenit aproape miraculos, apreciindu-se cu 29% în acea singură zi de tranzacționare.

Explicația a fost aceea că, în acea zi, a apărut informația potrivit căreia Executivul român va crea o nouă companie, care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană, operaţiune deja planificată într-un document în care se menţiona că proiectul poate genera venituri şi încasări bugetare de mai multe miliarde dolari, poate relansa industria minieră şi crea locuri de muncă. Semn că statul român tindea deja să încline balanța dezbaterii pro sau contra implementării proiectului în favoarea celor de la Gabriel Resources.

Totul depinde de stat, deci de politicieni

De-a lungul anilor, acțiunile Gabriel Resources au fluctuat puternic, în ambele direcții, în funcție de informațiile venite din România cu privire la atitudinea mai prietenoasă sau mai reticentă a autorităților față de proiectul Roșia Montană, precum și în funcție de declarațiile publice ale oficialilor români pe această temă.

Practic, investitorii (cu exceptia celor mai importanti dintre ei, detinatori de informatii din interior) sunt nevoiti sa vanda si sa cumpere cu ochii nu doar pe evolutia pretului aurului si al actiunilor companiilor din acest sector, ci mai ales pe televizor, unde de multe ori afirmatiile oficialitatilor de la Bucuresti ajung sa se bata cap in cap la intervale de timp foarte scurte.

Așa s-a întâmplat, de exemplu, anul trecut, în mai, cand un sir de declaratii contradictorii ale autoritatilor romane cu privire la viitorul proiectului de exploatare aurifera de la Rosia Montana au influentat si evolutia cotatiilor actiunilor Gabriel Resources pe bursa de la Toronto, care au oscilat, doar in luna respectiva, intr-o marja absolut imensa, de la un maxim de 2,50 dolari canadieni/titlu la un minim de 1,30 dolari canadieni/titlu.

Astfel, pe data de 3 mai aparea stirea potrivit careia o analiza ceruta de ministrul demis al mediului de la acea data, Korodi Attila, in legatura cu evaluarea proiectului de la Rosia Montana, dupa anularea planurilor de urbanism ale localitatii, a recomandat Comisiei de Analiza Tehnica sa ceara investitorului un nou certificat de urbanism, facut in baza unui PUZ valabil.

In aceeasi zi a fost publicat programul de guvernare al noului guvern Ponta, in care, referitor la subiectul Rosia Montana, se afirma ca „se va reanaliza in mod transparent (...) situatia existenta, astfel incat deciziile sa fie in acord cu interesul national, protectia mediului si legislatia europeana”.

Ping-pong cu o responsabilitate de care ar trebui „despovărați”

In replica, RMGC a afirmat ca, dimpotriva, detine un certificat valabil de urbanism, iar in consecinta procedura de evaluare trebuie finalizata imediat.

Mai mult, intr-un interviu acordat a doua zi, pe 4 mai, agentiei Reuters, seful Gabriel Resources, Jonathan Henry, a declarat ca isi doreste ca viitorul cabinet de la Bucuresti sa aiba mai intai discutii cu RMGC inainte de a face declaratii publice pe tema proiectului minier si a aratat ca proiectul ar putea valora peste 30 de miliarde de dolari la preturile de atunci ale aurului si argintului, comparativ cu estimarea de 7,5 miliarde de dolari dintr-un studiu publicat in 2007.

Pe 9 mai, noul ministru al mediului, Rovana Plumb, a declarat ca nu a primit auditul prin care juristii recomanda oprirea analizei proiectului de la Rosia Montana, lucru contrazis imediat de fostul titular al portofoliului, Korodi Attila, care a spus ca i l-a predat.

Pe 25 mai, ministrul culturii, Mircea Diaconu, a spus ca, in circa trei saptamani, proiectul Rosia Montana ar putea intra pe agenda ministerului sau, adaugand ca „presedintele tarii a avut perfecta dreptate aici: spuneti odata ceva, ori pe stanga, ori pe dreapta, dar nu o mai tineti atata”.

„Comedia erorilor” a ajuns la apogeu in primele zile din iunie. Astfel, dupa ce ministrul economiei, Daniel Chitoiu, a declarat pe 1 iunie ca e „convins ca proiectul va demara in acest an”, premierul Ponta a replicat, pe 5 iunie, ca „ministrul Chitoiu a dorit sa transmita ca acest proiect nu va demara in acest an, dar a uitat sa-l includa pe <nu> in propozitie”.

CONSUMUL GLOBAL DE ENERGIE

PRODUCTIA GLOBALA DE ENERGIE

Consumul de energie al SUA

Tag Cloud